Scandalul Magnitsky a prins viață în Emirate! Cine s-a îmbogățit din banii furați

O companie de tip offshore controlată de Dmitri Kliuev, presupusul arhitect al uriașei fraude fiscale ruse cunoscută sub numele de „Dosarul Magnitsky”, a investit cel puțin 15 milioane de dolari în proprietăți de lux în Dubai, exact în perioada în care ancheta privind deturnarea a 230 de milioane de dolari din bugetul Rusiei era în plină desfășurare, iar avocatul Sergei Magnitsky — cel care a expus schema — murea în condiții suspecte într-o închisoare din Moscova.

Compania Virginia Invest & Finance, înregistrată în Insulele Virgine Britanice și deținută de Kliuev între 2006 și 2011, a achiziționat în 2009 o vilă și patru apartamente de lux în complexele Kempinski Hotel & Residences și Emerald Palace (astăzi Raffles The Palm) de pe insula artificială Palm Jumeirah. Tranzacțiile au avut loc chiar în ziua în care Sergei Magnitsky depunea o plângere la CEDO privind tratamentele inumane la care era supus în detenție.

Potrivit datelor din Dubai, toate cele șapte proprietăți confirmate au fost vândute până în 2016, unele cu pierderi semnificative. De exemplu, vila de 8,4 milioane de dolari a fost revândută pentru doar 5 milioane. Două apartamente cumpărate în 2012 cu 4 milioane de dolari au fost vândute câteva luni mai târziu cu 2,3 milioane.

Datele bancare analizate de OCCRP arată că Virginia Invest & Finance a primit milioane de dolari de la două companii implicate în procesarea fondurilor din frauda Magnitsky. Transferurile s-au suprapus cu achizițiile imobiliare din Dubai, ridicând semne de întrebare cu privire la posibila spălare de bani prin investiții imobiliare de lux.

În timp ce Magnitsky murea în închisoare în noiembrie 2009, Kliuev a transferat oficial compania în 2011 către un fost ministru regional rus, Serghei Smorodin, identificat de OCCRP ca fiind un interpus al lui Kliuev. Sub controlul acestuia, compania a achiziționat încă două apartamente în Dubai în 2012, în valoare de 4 milioane USD. În 2016, compania a fost lichidată.

Deși SUA au impus sancțiuni împotriva lui Kliuev în 2014, Rusia nu l-a inculpat niciodată. Ancheta penală oficială din Rusia a acuzat doi infractori de drept comun, care au primit pedepse reduse. În schimb, Statele Unite și mai multe state europene au adoptat legislație sancționatorie sub numele „Magnitsky Act”, inspirată de cazul avocatului ucis.

🇨🇭 În Elveția, o investigație de 10 ani a dus la înghețarea a 19 milioane USD asociate cu Kliuev și alții, dar cazul a fost închis în 2021 din lipsă de probe. Marea majoritate a fondurilor înghețate au fost ulterior eliberate.

OCCRP subliniază că Dubai a devenit în ultimii ani un refugiu pentru capitalurile de proveniență dubioasă, oferind secrecy corporativă, fiscalitate redusă și piață imobiliară de elită. Investigația face parte din proiectul „Dubai Unlocked”, în cadrul căruia au fost analizate mii de documente privind tranzacții suspecte din emirat.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#emirate #magnitsky #bani #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea deveni membră a Uniunii Europene până în 2028–2029, dacă va menține ritmul actual al reformelor și negocierilor. Declarația aparține expertei Clara Volintiru, implicată de-a lungul timpului în programe operaționale și consultanță în România, într-un interviu acordat pentru Realitatea.

„Ce văd în Republica Moldova, vorbind cu întregul arc administrativ, este o voință acerbă de a parcurge cât mai bine și cât mai repede aceste etape de negociere și reformă internă. Mie personal mi se pare un termen realist și vă spun cu toată responsabilitatea unui expert în domeniu, dar o spun și pentru că observ cu adevărat importanța alegerilor care urmează să aibă loc la sfârșitul lunii septembrie”, a afirmat Volintiru.

Potrivit acesteia, succesul procesului de aderare nu depinde doar de orientarea geopolitică a guvernării, ci și de implicarea și eficiența cu care sunt implementate reformele. „Cred că Moldova trebuie să se teamă în această etapă, dincolo de orientarea geopolitică, care știm deja că poate fi un risc major. Trebuie însă să se teamă și de o abordare leneșă, care să întârzie lucrurile sub pretextul că trebuie revizuite sau discutate. Din păcate, avem exemple negative, precum cazul Georgiei, unde nu s-a spus niciodată franc că nu se dorește integrarea, dar s-a demonstrat prin întârziere și dezangajament”, a explicat experta.

În același timp, Clara Volintiru consideră că războiul din Ucraina a avut un efect paradoxal pozitiv asupra parcursului european al Republicii Moldova. „Cred că războiul din Ucraina a deschis foarte clar ochii comunității internaționale, arătând că trebuie acționat rapid și eficient, în timp real. Situația a ajutat Republica Moldova, iar reziliența Ucrainei a menținut frontul de vest relativ stabil”, a precizat ea.

Astfel, atât voința internă a autorităților, cât și circumstanțele geopolitice externe susțin o perspectivă realistă ca Republica Moldova să devină membră a Uniunii Europene până la sfârșitul deceniului.