Scandalul Moldovagaz! Tofilat: ANRE și deputatul PAS Radu Marian, avocații Gazprom în Moldova

Sergiu Tofilat, membru al Consiliului de Observatori al Moldovagaz, a lansat acuzații grave la adresa autorităților moldovenești, afirmând că directorii ANRE, împreună cu deputatul PAS Radu Marian, dar și cu sprijinul Gazprom și al propagandiștilor pro-ruși, apără cu îndârjire conducerea de la Moldovagaz. Acesta susține că acest comportament reprezintă o „trădare de patrie”, având în vedere contextul geopolitic tensionat și dependența energetică a Republicii Moldova de Rusia.

Tofilat a declarat că lista de „avocați” ai Moldovagaz nu este completă și că este esențial ca țara să își cunoască „eroii”, făcând apel la transparență și responsabilitate în gestionarea resurselor energetice naționale. El a subliniat că susținerea instituțiilor și a celor care administrează gazele naturale din Republica Moldova, într-un context în care securitatea energetică este un subiect de mare importanță, ridică întrebări legate de interesele naționale și de viitorul țării.

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a emis, sâmbăta trecută, o opinie critică asupra proiectului de lege care prevede instituirea unui mecanism de desemnare a conducerii temporare pentru întreprinderile energetice. Potrivit ANRE, legislația actuală oferă suficiente instrumente pentru asigurarea continuității activității Moldovagaz, inclusiv în procesul de achiziție a gazelor naturale.

De cealaltă parte, Radu Marian, președintele Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, a respins acuzațiile lui Tofilat, precizând că proiectul trebuia să fie gestionat inițial de Ministerul Energiei. „Pe oameni îi interesează ca resursele energetice să fie accesibile și din surse stabile, nu telenovelele politice,” a spus Marian, adăugând că va analiza proiectul doar după ce acesta ajunge la Parlament.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#administrare #Tofilat #Moldovagaz

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modificarea legislației privind activitatea concertată în sectorul asigurărilor a fost discutată în cadrul unor consultări organizate de Ministerul Finanțelor, împreună cu Banca Națională a Moldovei (BNM), cu participarea reprezentanților societăților de asigurare și ai asociațiilor de profil.

Inițiativa, elaborată de BNM și promovată de Ministerul Finanțelor, vizează consolidarea mecanismelor de supraveghere, clarificarea regulilor privind structura acționariatului și prevenirea riscurilor care pot afecta stabilitatea pieței de asigurări, prin sporirea transparenței și responsabilizarea acționarilor.

„Prin aceste consultări ne-am propus să ne asigurăm asupra nivelului de înțelegere a prevederilor, să clarificăm aspectele sensibile și să menținem un dialog deschis cu actorii direct vizați. De asemenea, am dorit să colectăm sugestii concrete pentru ajustarea proiectului”, a declarat secretara de stat a Ministerului Finanțelor, Cristina Ixari.

La discuții au participat și viceguvernatorii BNM, Tatiana Ivanicichina și Constantin Șchendra, alături de reprezentanți ai companiilor de asigurări și ai mediului investițional. Propunerile vor fi examinate și integrate în procesul de definitivare a proiectului de lege, care va parcurge etapele de avizare și transparență decizională prevăzute de legislație.

La situația din 30 septembrie 2025, în Republica Moldova activau 9 societăți de asigurare (dintre care 8 societăți practicau doar activitate de asigurări generale și o societate compozită desfășura simultan activitate în categoriile „asigurări generale” și „asigurări de viață”), 56 brokeri de asigurare și/sau de reasigurare, 53 agenți de asigurare și 34 agenți bancassurance.

Potrivit datelor BNM, în primele 9 luni ale anului trecut, activele totale ale societăților de asigurare au însumat 5,63 miliarde de lei, înregistrând o ușoară scădere față de sfârșitul trimestrului II, profitul net a ajuns la 121,3 milioane de lei, fiind cu 50,3% mai mic față de perioada similară a anului 2024, iar despăgubirile brute plătite au ajuns la 1,04 miliarde de lei, cu aproape 16% mai mult față de aceeași perioadă a anului 2024.