ANRE face praf planul lui Tofilat cu administrarea la Moldovagaz: Fără precedent în Europa, risc de destabilizare

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a emis o opinie critică asupra proiectului de lege care prevede instituirea unui mecanism de desemnare a conducerii temporare pentru întreprinderile energetice. Potrivit ANRE, legislația actuală oferă suficiente instrumente pentru asigurarea continuității activității Moldovagaz, inclusiv în procesul de achiziție a gazelor naturale.

ANRE a subliniat că, pe parcursul perioadei de interimat, Moldovagaz și-a desfășurat activitatea în conformitate cu cadrul legal, fără dificultăți operaționale. Agenția consideră că proiectul de lege nu este justificat, întrucât cadrul legal existent garantează gestionarea eficientă a situațiilor de guvernanță corporativă fără a afecta funcționarea pieței energetice și fără riscuri pentru stabilitatea sectorului. De asemenea, ANRE avertizează că o astfel de inițiativă ar încălca directivele UE și ar fi fără precedent în spațiul european.

În plus, ANRE atrage atenția că atribuirea competenței de a desemna conducerea temporară a întreprinderilor reglementate ar crea un conflict de interese, compromițând imparțialitatea Agenției. „Rolul nostru este de a monitoriza și reglementa sectorul, nu de a lua decizii de management,” a precizat ANRE, subliniind că orice modificare legislativă trebuie să fie bine fundamentată și aliniată normelor naționale și internaționale.

Sergiu Tofilat, membru al Consiliului de Observatori al Moldovagaz, a acuzat blocaje în luarea deciziilor la companie, inclusiv în ceea ce privește procurarea gazelor pentru 2025. Acesta susține că proiectul său, care prevede administrarea temporară, este tergiversat din motive politice. „Dacă există voință politică, lucrurile se rezolvă rapid, așa cum am văzut în cazul compensațiilor pentru energie,” a declarat Tofilat.

De cealaltă parte, Radu Marian, președintele Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, a respins acuzațiile lui Tofilat, precizând că proiectul trebuia să fie gestionat inițial de Ministerul Energiei. „Pe oameni îi interesează ca resursele energetice să fie accesibile și din surse stabile, nu telenovelele politice,” a spus Marian, adăugând că va analiza proiectul doar după ce acesta ajunge la Parlament.

Dezbaterea continuă, cu ANRE și liderii politici exprimând poziții divergente asupra soluțiilor pentru problemele de guvernanță de la Moldovagaz.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Tofilat #Moldovagaz #reactie #ANRE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Kazahstanul intenționează să revină în acest an pe piața obligațiunilor denominate în yuani („panda bonds”) și vrea să atragă aproximativ 500 de milioane de dolari printr-o nouă emisiune programată pentru luna viitoare. Autoritățile de la Astana mizează pe costurile reduse de finanțare oferite în prezent de piața de capital din China.

Potrivit unor surse apropiate negocierilor, citate de Bloomberg, Ministerul Finanțelor din Kazahstan a început deja discuțiile cu băncile chineze pentru lansarea noii emisiuni, valoarea finală și condițiile tranzacției urmând să fie stabilite în funcție de evoluția pieței.

Ministerul Finanțelor de la Astana afirmă că emisiunea de obligațiuni în yuani face parte din strategia de diversificare a surselor de finanțare a deficitului bugetar.

„Piața de capital din China oferă condiții atractive pentru împrumuturi la dobânzi reduse. Yuanul demonstrează stabilitate în condițiile incertitudinii globale, ceea ce diminuează riscurile valutare pentru debitori”, se arată într-un comunicat al instituției.

Noua emisiune vine după succesul înregistrat în luna mai, când Kazahstanul a atras 3,4 miliarde de yuani (circa 500 de milioane de dolari) prin prima sa emisiune de obligațiuni „panda” cu maturitatea de trei ani. Cererea investitorilor a depășit de peste două ori oferta și permite statului să obțină unul dintre cele mai mici cupoane plătite de un emitent suveran cu rating BBB pe piața internă chineză.

Prin această strategie, autoritățile kazahe urmăresc să își reducă dependența de piețele financiare tradiționale și să consolideze relațiile economice cu Beijingul.

China a devenit între timp cel mai mare partener comercial al Kazahstanului și a depășit Rusia. Comerțul bilateral a atins niveluri record, susținut de exporturile de resurse energetice, metale și produse agricole, dar și de proiectele de infrastructură dezvoltate în cadrul inițiativei chineze „Belt and Road”. Totodată, Kazahstanul joacă un rol-cheie în transportul mărfurilor chineze către Europa prin Coridorul de Mijloc.

Pe lângă stat, și companiile kazahe s-au orientat către finanțarea în yuani. În ultimul an, instituții precum Banca de Dezvoltare a Kazahstanului și compania petrolieră KazMunayGas au emis obligațiuni pe piața offshore din Hong Kong, la dobânzi de 3,35%, respectiv 3,15%.

Kazahstanul beneficiază în prezent de rating investițional din partea celor trei mari agenții internaționale de evaluare financiară. Fitch Ratings îl plasează cu două trepte peste categoria speculativă, iar S&P Global Ratings confirmă calificativul BBB-/A-3, cu perspectivă pozitivă.