Schemă de preluare a aeroportului Mărculești? O companie din Rusia pretinde o datorie de circa 1,5 mil. de euro

Compania de stat Aeroportul Mărculești n-a achitat plățile pentru serviciile de reparație a elicopterelor de către o întreprindere specializată AO „Spark” din Federația Rusă în baza unor contracte încheiate în 2011-2013. În rezultat compania rusească a obținut câștig de cauză la Curtea de Arbitraj din Sankt Petersburg. Aeroportul nu este de acord cu decizia și a depus apel în instanţa ierarhic superioară, iar Ministerul Justiției caută companie de avocatură pentru reprezentarea în instanță.

Între AO „Spark” (Federaţia Rusă) şi Î.S. „Aeroportul Internațional Mărculești” au fost semnate un şir de contracte în anii 2011-2013 privind repararea elicopterelor de tip MI 8, în baza cărora Î.S. „Aeroportul Internațional Mărculești” a acumulat restanţe de plată pentru lucrările executate.

Ulterior, AO „Spark” (Federaţia Rusă) a depus la Curtea de Arbitraj din Sankt Petersburg o cerere de chemare în judecată împotriva Î.S. „Aeroportul Internațional Mărculești” cu privire la încasarea datoriei şi a penalităţilor de întîrziere.

La data de 24 august 2020, Curtea de Arbitraj din Sankt Petersburg a emis o hotărîre prin care a admis acţiunea şi a dispus încasarea sumei de 1 095 715,03 Euro şi sumei de 48 380 dolari SUA, dobîndă de întârziere în sumă de 436 092,78 Euro şi 7 740,80 dolari SUA, dobândă pentru utilizarea unui împrumut comercial în suma de 358 430 euro și 6 362 dolari SUA, precum şi cheltuieli de judecată în sumă de 200 000,00 ruble ruseşti.

Nefiind de acord cu hotărîrea respectivă, la 11 septembrie 2020 Î.S. „Aeroportul Internațional Mărculești”a declarat apel în instanţa ierarhic superioară.

Experții susțin că asemenea scheme cu invocarea datoriilor sunt bine cunoscute în preluarea companiilor la prețuri de nimic. Astfel s-a întâmplat și cu compania de sta Air Moldova care a fost vândută la un preț derizoriu de 50 mil. de lei, în condițiile în care artificial au fost crescute datoriile la circa 1 miliard de lei.

În anul 2016, Centrul Național Anticorupție (CNA) a efectuat o analiză operațională în privința activității Aeroportului Internaţional Mărculeşti în perioada 2009-2015. CNA a constatat că mai multe firme fondate de managerii Aeroportului Mărculești au luat în chirie 84% din încăperile întreprinderii de stat. Un metru pătrat era închiriat cu 60 de lei pentru un an. Odată cu darea în locaţiune la preț derizoriu a imobilelor din proprietatea Aeroportului, întreprinderea de stat a înregistrat pierderi financiare. Ulterior organele de anchetă au constatat mai multe conflicte de interese dintre managerii aeroportului și rezidenții zonei economice libere.

Аеrороrtul Internațional Mărculești а fost fоndаt în аnul 2004, în baza unității militare din Mărculești și аrе о suprafață de 265 de hectare. Întreprinderea include două componente: Aeroportul Internațional Mărculești și Zona Economică Liberă. În anul 2018, Aeroportul a fost transferat din subordinea Ministerului Apărării, în cea a Ministerului Economiei și Indrastructurii.

#aerport #Mărculești #datorie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Alexei Taran, a comentat inițiativa legislativă care prevede reducerea și plafonarea salariilor în instituțiile de reglementare, afirmând că ANRE și-a exprimat deja poziția oficială prin avizul transmis Parlamentului, iar instituția așteaptă evoluția proiectului de lege.

„Agenția și-a expus părerea prin avizul la acest proiect de lege. La moment nu pot comenta mai mult. Așteptăm să vedem evoluția acestui proiect”, a declarat Alexei Taran.

Șeful ANRE a subliniat că agenția este o instituție independentă din punct de vedere financiar și decizional, iar sistemul de salarizare este construit pe principii aplicate la nivel internațional în domeniul reglementării.

„Nivelul de salarizare corespunde principiilor generale pentru acest tip de activitate și pentru aceste instituții. Salariile din reglementare se raportează la nivelul industriei pe care o reglementează și la salariile pentru funcții similare din aceeași industrie”, a explicat Taran.

Potrivit acestuia, acest principiu nu este specific doar Republicii Moldova, ci este utilizat pe scară largă în Europa și în alte state, inclusiv în țări cu care ANRE colaborează în cadrul rețelelor internaționale ale autorităților de reglementare.

„Aceste principii sunt implementate și respectate nu doar în Europa, ci și în alte țări cu care colaborăm. Ele sunt standarde recunoscute pentru autoritățile de reglementare”, a precizat directorul ANRE.

Între timp, ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a anunțat că o inițiativă legislativă privind plafonarea salariilor în organismele de reglementare a fost deja înregistrată în Parlament și urmează să fie adoptată.

„Vorbim despre stabilirea unui plafon salarial – de până la cinci sau șapte ori salariul mediu pe economie. Nu mulți oameni beneficiază de asemenea salarii, vorbim de câteva zeci de persoane, dar este o chestiune de principiu și de justiție socială”, a declarat Gavriliță.

Proiectul de lege vizează instituții precum ANRE, CNPF și alte autorități de reglementare.

În prezent, salariile directorilor ANRE se ridică la circa 100 de mii de lei.