Schemă de preluare a aeroportului Mărculești? O companie din Rusia pretinde o datorie de circa 1,5 mil. de euro

Compania de stat Aeroportul Mărculești n-a achitat plățile pentru serviciile de reparație a elicopterelor de către o întreprindere specializată AO „Spark” din Federația Rusă în baza unor contracte încheiate în 2011-2013. În rezultat compania rusească a obținut câștig de cauză la Curtea de Arbitraj din Sankt Petersburg. Aeroportul nu este de acord cu decizia și a depus apel în instanţa ierarhic superioară, iar Ministerul Justiției caută companie de avocatură pentru reprezentarea în instanță.

Între AO „Spark” (Federaţia Rusă) şi Î.S. „Aeroportul Internațional Mărculești” au fost semnate un şir de contracte în anii 2011-2013 privind repararea elicopterelor de tip MI 8, în baza cărora Î.S. „Aeroportul Internațional Mărculești” a acumulat restanţe de plată pentru lucrările executate.

Ulterior, AO „Spark” (Federaţia Rusă) a depus la Curtea de Arbitraj din Sankt Petersburg o cerere de chemare în judecată împotriva Î.S. „Aeroportul Internațional Mărculești” cu privire la încasarea datoriei şi a penalităţilor de întîrziere.

La data de 24 august 2020, Curtea de Arbitraj din Sankt Petersburg a emis o hotărîre prin care a admis acţiunea şi a dispus încasarea sumei de 1 095 715,03 Euro şi sumei de 48 380 dolari SUA, dobîndă de întârziere în sumă de 436 092,78 Euro şi 7 740,80 dolari SUA, dobândă pentru utilizarea unui împrumut comercial în suma de 358 430 euro și 6 362 dolari SUA, precum şi cheltuieli de judecată în sumă de 200 000,00 ruble ruseşti.

Nefiind de acord cu hotărîrea respectivă, la 11 septembrie 2020 Î.S. „Aeroportul Internațional Mărculești”a declarat apel în instanţa ierarhic superioară.

Experții susțin că asemenea scheme cu invocarea datoriilor sunt bine cunoscute în preluarea companiilor la prețuri de nimic. Astfel s-a întâmplat și cu compania de sta Air Moldova care a fost vândută la un preț derizoriu de 50 mil. de lei, în condițiile în care artificial au fost crescute datoriile la circa 1 miliard de lei.

În anul 2016, Centrul Național Anticorupție (CNA) a efectuat o analiză operațională în privința activității Aeroportului Internaţional Mărculeşti în perioada 2009-2015. CNA a constatat că mai multe firme fondate de managerii Aeroportului Mărculești au luat în chirie 84% din încăperile întreprinderii de stat. Un metru pătrat era închiriat cu 60 de lei pentru un an. Odată cu darea în locaţiune la preț derizoriu a imobilelor din proprietatea Aeroportului, întreprinderea de stat a înregistrat pierderi financiare. Ulterior organele de anchetă au constatat mai multe conflicte de interese dintre managerii aeroportului și rezidenții zonei economice libere.

Аеrороrtul Internațional Mărculești а fost fоndаt în аnul 2004, în baza unității militare din Mărculești și аrе о suprafață de 265 de hectare. Întreprinderea include două componente: Aeroportul Internațional Mărculești și Zona Economică Liberă. În anul 2018, Aeroportul a fost transferat din subordinea Ministerului Apărării, în cea a Ministerului Economiei și Indrastructurii.

#aerport #Mărculești #datorie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

După o pauză de un an, Ucraina a reluat exportul de materie primă către Uzina Metalurgică din Râbnița, situată pe teritoriul regiunii separatiste Transnistria – considerată un avanpost rusesc în Republica Moldova. Informația a fost publicată de portalul ucrainean obozrevatel.ua, cu referire la datele Serviciului Vamal de Stat al Ucrainei, citat de obozrevatel.com.

Potrivit sursei, exportator a devenit, ca și anul trecut, compania ucraineană „D-Kamet”, care, în baza unui contract cu Uzina Metalurgică Moldovenească, deținută de proprietari ruși, a livrat partide de fier vechi prin punctul vamal „Nistru”. Documentele de export indică drept destinație oficială Republica Moldova, însă punctul final de descărcare este gara Râbnița, în Transnistria.

Reluarea livrărilor are loc în pofida faptului că piața ucraineană se confruntă cu un deficit strategic de metal uzat, accentuat după invazia pe scară largă a Rusiei, pierderea unor teritorii industriale și distrugerea uzinelor din sud și est. În același timp, exporturile acestui material strategic sunt în creștere rapidă.

Amintim că în august 2024 aceeași companie „D-Kamet” a expediat 276 de tone de metal uzat către uzina din Râbnița – prima livrare după începutul războiului. Totodată, Uzina Metalurgică Moldovenească a fost inclusă în 2018 pe lista de sancțiuni a Consiliului de Securitate și Apărare Națională al Ucrainei, fiind considerată parte a mecanismului economic pro-rus. În martie 2019, însă, aceasta a fost scoasă de pe lista sancțiunilor fără explicații oficiale.

Solicitat de presă, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, nu a comentat deocamdată informația apărută în presa ucraineană.

Fostul deputat Alexandr Slusari s-a arătat indignat de situație:

„Presa ucraineană se revoltă și nu înțelege cum poate fi ajutat un regim separatist și pro-rus, tratat ca reprezentant al țării-agresorului. Credeam că prietenii noștri din Ucraina au însușit lecția istoriei contemporane, când acest cvazistat s-a menținut inclusiv datorită Ucrainei. Mai ales că pentru această lecție țara vecină plătește un preț imens. Trist.”