Reacție neașteptată: Suedia vrea să lovească SUA acolo unde doare cel mai tare

O serie de mișcări de boicot au apărut ca răspuns la recentele schimbări de politică ale Statelor Unite ale Americii, inclusiv decizia Washingtonului de a întrerupe sprijinul acordat Ucrainei și anunțarea unor tarife vamale pentru Europa, în ceea ce adepții cred că va pune o anumită presiune asupra administrației americane, scrie Euronews.

În Suedia, mai multe grupuri Facebook care solicită boicotarea produselor americane au câștigat rapid un număr semnificativ de adepți. Un grup, „Boykot varer fra USA”, a adunat aproape 67 000 de membri, în timp ce altul, „Bojkotta varor från USA”, are peste 70 000.

Grupurile îndeamnă membrii să nu mai cumpere produse americane importante, inclusiv Tesla, McDonald’s, Coca-Cola, Nike și Levi’s, și să nu mai utilizeze servicii precum Netflix, Google și Airbnb.

Jannike Kohinoor, creatoarea grupului Bojkotta varor från USA, a declarat că s-a simțit obligată să facă ceva în ciuda faptului că este cetățean suedez.

„Când nu pot vota la alegerile din SUA sau să demonstrez pe străzi în Statele Unite, simt că trebuie să fac ceva”, a spus ea.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#boicot #branduri #Suedia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În aprilie, S.A. „Energocom” a cumpărat 333 493 MWh de energie electrică, cu aproximativ 12,6% mai puțin decât în luna martie, când volumul a fost de 381 513 MWh.

În același timp, prețul mediu ponderat a scăzut considerabil: de la 130,75 euro/MWh în martie la 110,85 euro/MWh în aprilie. Asta înseamnă o reducere de aproape 20 euro pentru fiecare MWh, sau circa 15%.

Structura achizițiilor arată o creștere a dependenței de importuri. În aprilie, 62,82% din energia cumpărată a venit din exterior, comparativ cu 51,76% în martie. Prin urmare, producția internă a acoperit 37,18% din necesar, în scădere față de 48,24% în luna precedentă.

Din totalul importurilor din aprilie, 37,45% au fost realizate prin contracte bilaterale cu furnizori și producători din România și Ucraina, iar 25,37% prin intermediul burselor de energie OPCOM și BRM de pe Piața pentru Ziua Următoare (PZU). În martie, cea mai mare parte a importurilor, 46,33%, a fost achiziționată prin contracte directe, iar doar 5,43% de pe PZU.

Pe partea de producție locală, în aprilie, centralele CET-Nord și Termoelectrica au asigurat 14,05% din totalul energiei, iar sursele regenerabile, parcuri eoliene și fotovoltaice, au contribuit cu 23,13%.

Reprezentanții companiei precizează că prețurile de achiziție nu includ costurile suplimentare pentru transport, rezervarea capacităților sau alte cheltuieli logistice.