Schimbări pe piața tutunului. Importurile în continuare scădere, producătorii locali se mențin

Piața tutunului din Republica Moldova s-a schimbat de-a lungul anilor, atât pentru producătorii autohtoni, cât și pentru importatori. Autoritățile au înăsprit legislația pentru a reduce numărul de fumători din țară. Dacă funcționează sau nu legea în acest sens – nu cunoaștem. Datele publice ale Agenției Naționale de Sănătate Publică nu sunt actualizate. Cert este că importurile de produse de tutun au scăzut considerabil, în timp ce producătorii locali își mențin pozițiile.

Datele Serviciului Vamal relevă o scădere drastică a importurilor de produse de tutun. Astfel, în primele șase luni ale anului 2021 s-a înregistrat o scădere de 49% față de perioada similară a anului 2020, iar în prima jumătate a anului 2022 importul de produse de tutun a scăzut cu 13,4% față de aceeași perioadă a anului 2021.

Astfel, în primele șase luni ale anului curent, importatorii de tutun au achitat la bugetul de stat taxe vamale și accize în valoarea totală de peste 980 de milioane de lei, în scădere cu circa 151 milioane lei comparativ cu primele 6 luni din 2021.

În același timp, producătorii locali și-au întărit pozițiile pe piața tutunului din Moldova. Cel puțin această relevă datele prezentate de Rodion Gavriloi, membru al Consiliului Naţional Coordonator în domeniul Controlului Tutunului.

În cadrul audierilor organizate de Comisia protecție socială, sănătate și familie, aceasta a declarat că în baza datelor obținute de la Inspectoratul Fiscal de Stat în 2021 s-au eliberat o cantitate mai mare de timbre de acciz pentru producătorii autohtoni de țigări.

Datele oficiale ale Inspectoratul Fiscal arată că în primele cinci luni ale anului 2020, încasările la bugetul de stat din accize la produsele din tutun produse pe teritoriul Republicii Moldova a constituit circa 29,5 milioane de lei. În aceeași perioadă a anului 2021 încasările din țigări produse în Moldova au crescut de peste 4 ori și a constituit peste 138 milioane de lei.

În perioada 1 ianuarie-31 mai 2022, s-au redus doar cu 7% iar suma achitată la bugetul de stat din accize la produsele de tutun fabricate în Republica Moldova a constituit 131,5 milioane de lei.

În cadrul audierilor parlamentare, directorul adjunct al Agenției Naționale de Sănătate Publică, Ion Șalaru a declarat că această creștere a cotei producătorilor locali se datorează ”trecerii de la produse mai scumpe la produse mai ieftine, pe care le propune producătorul local”.

Potrivit ultimelor date prezentate de Biroul Național de Statistică, în Republica Moldova ponderea fumătorilor este de 30% din totalul populației de 2,6 milioane de locuitori.

„Estimativ numărul fumătorilor este de circa 700 – 800 mii de persoane”, susține directorul adjunct al ANSP, Ion Șalaru.

În pofida eforturile și restricțiilor introduse de autorităție pentru a combate fumatul, Organizația Mondială Sănătății prognozează o creștere a numărului de fumători în Moldova. Potrivit unui raport de OMS, în 2020 rata fumatului în Moldova constituia – 27.9%, iar în 2025 se așteaptă că acest indicator va fi de 28.5%.

#piata tutnului #importatori #producatori

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.