Schimbări radicale pe piața gazelor! Ucraina, butelia de gaz a Europei, iar Moldova va asigura tranzitul

Lucrăm, împreună cu Ucraina, nu doar să reducem prețul de tranzit a gazelor, dar și să creăm un tarif special pe partea noastră de coridor. De asemenea, credem că e posibil să avem un tarif comun pentru întregul coridor din Bulgaria până în Ucraina pentru a-l face confortabil în utilizare pentru cât mai mulți traderi și să servească drept principală rută alternativă pentru stocarea gazelor în depozitele ucrainene în timpul verii, astfel încât să acopere vârful cererii în Europa centrală și de est în timpul iernii, potrivit mesajului ministrului Economiei, Victor Parlicov transmis participanților la conferința internațională “The Reconstruction of Ukraine and the Strategic Role of Romania”.

„Am început să lucrăm, împreună cu Ucraina, nu doar să reducem prețul de tranzit a gazelor, dar și să creăm un tarif special pe partea noastră de coridor. De asemenea, credem că e posibil să avem un tarif comun pentru întregul coridor din Bulgaria până în Ucraina pentru a-l face confortabil în utilizare pentru cât mai mulți traderi și să servească drept principală rută alternativă pentru stocarea gazelor în depozitele ucrainene în timpul verii, astfel încât să acopere vârful cererii în Europa centrală și de est în timpul iernii. Anterior, anume acesta era principalul avantaj competitiv al Gazprom, pe care-l putem prelua și utiliza cu furnizorii alternativi de gaze”, a punctat Parlicov.

Parlicov spune că, în altă ordine de idei, lucrăm la întărirea interconexiunilor de electricitate cu România, nu doar pentru a întări propria securitate, ci pentru a servi ca un pod în transportul de energie atât din Ucraina spre România, cât și în direcție inversă. Dacă Ucraina va avea nevoie de mai multă energie în timpul reconstrucției, vom putea asigura transportul inclusiv din România.

„Pentru Moldova nu există altă soluție de integrare a mai multă energie regenerabilă în rețea, decât prin a fi parte a unei piețe deschise, mult mai mari. În acest sens, atât interconexiunile pe care le construim cu România, cât și interconexiunile puternice pe care le avem cu Ucraina vor servi ca stimul pentru investiții în energia verde în țara noastră, dar vor permite și livrarea volumelor necesare de energie în Ucraina, atunci când va fi nevoie”, se mai arată în mesajul lui Parlicov.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gaz #Ucraina #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Italia continuă să atragă atenția lumii cu ofertele sale spectaculoase de case la prețul de un euro, dar în spatele acestor anunțuri se ascund costuri uriașe, birocrație sufocantă și lipsa infrastructurii. Deși ideea pare ideală pentru cei care visează la o casă în Toscana sau Sardinia, realitatea este mult mai complicată, arată o analiză realizată de Meduza, Politico și Financial Times.

Italia trece prin cea mai gravă criză demografică din istorie, cu o scădere constantă a populației de peste 16 ani. Rata natalității se află la un nivel minim istoric, iar tinerii educați părăsesc țara în căutarea unor salarii mai bune în alte state europene. Premierul Giorgia Meloni a aprobat un plan de 500.000 de vize pentru muncitori extracomunitari, pentru a compensa lipsa forței de muncă din agricultură și turism. Satele din Sardinia și din sudul Italiei sunt cele mai afectate: școlile și spitalele se închid, magazinele dispar, iar în multe localități singura sursă de venit a rămas turismul sezonier.

Programul „Case pentru un euro” a fost lansat de mai multe comune italiene pentru a repopula zonele depopulate. În teorie, oricine poate cumpăra o casă cu un euro, dar în realitate costurile de renovare pot ajunge la 200.000–600.000 de euro. Majoritatea caselor scoase la vânzare se află în stare avansată de degradare, fără acoperiș, apă sau electricitate. Autoritățile impun cumpărătorilor să restaureze imobilul în termene scurte, iar neîndeplinirea obligațiilor duce la pierderea banilor și la anularea tranzacției. În plus, un euro este doar prețul de pornire la licitație, iar în unele cazuri ofertele finale pornesc de la 6.000 de euro. Cumpărătorii trebuie să depună și un depozit de garanție, care nu este returnat dacă lucrările nu sunt finalizate.

Pentru străini, situația este și mai complicată: achiziția unei case nu oferă drept de rezidență în Italia sau în Uniunea Europeană. După victoria lui Donald Trump în SUA, comuna Ollolai din Sardinia a lansat o campanie pentru atragerea americanilor, promițând o viață liniștită „pe insula paradisului”. Un an mai târziu, niciun imobil nu fusese vândut. Între 2018 și 2024, doar zece case din Ollolai au fost cumpărate și restaurate. Localnicii sperau la un val de nomazi digitali și artiști, însă puțini s-au încumetat să investească zeci de mii de euro într-un sat fără infrastructură.

Există însă și povești cu final fericit. Fotografa spaniolă Ivo Rovira a cumpărat un imobil în Sardinia, l-a restaurat și a deschis un mic restaurant local. „Nu ne simțim turiști, ci armunjini adevărați”, spune ea. Americanii Tam și Gary Holm din Los Angeles au reușit să cumpere o casă în Sicilia după mai multe încercări, investind în total 160.000 de euro. „M-am îndrăgostit de oamenii de aici. Sunt prietenoși, ospitalieri, și orașul, deși mic, e plin de viață”, a declarat Holm pentru Business Insider.

Deși programul a atras atenția internațională, infrastructura precară, birocrația și costurile ascunse continuă să-i descurajeze pe cumpărători. Economiștii avertizează că depopularea satelor italiene riscă să provoace un nou val de criză economică în regiunile rurale, iar fără investiții serioase, nici măcar casele de un euro nu mai pot salva satele care dispar.