Scumpirile, bomba cu ceas care amenință guvernarea să se ducă la fund. Ioniță: Să se elibereze de balast

10 Iun. 2022, 11:39
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
10 Iun. 2022, 11:39 // Actual //  bani.md

Inflația medie anuală conform Biroului National de Statistică a ajuns în luna mai la 29,05%. La creșterea estimativă a salariului mediu nominal cu circa 12,5% avem o reducere a veniturilor reale a populației cu 12,8%, constată economistul Veaceslav Ioniță.

„Mai mult decât acum, veniturile reale ale populației au scăzut în 1999. Atunci scăderea de 15% a fost fatală pentru coaliția de guvernare. Acum nu avem coaliție, dar pentru guvernare problema este extrem de acută: sau se duc cu toții la fund, sau se eliberează de balast”, a punctat economistul într-o postare pe Facebook.

Biroul Național de Statistică a publicat astăzi datele cu privire la inflație. La produsele alimentare au crescut cu 32,50%, mărfurile nealimentare cu 21,45% și serviciile prestate populaţiei cu 35,27%.

Pe categorii, cel mai mult s-au scumpit legumele cu 77%, ouăle – 55,5%, uleiul vegetal – 27,7%, pâinea – 29,3%, carne și produse din carne – 25,4%, fructele – 22,4%, lactatele – 24,4%.

La produsele nealimentare cele mai mari majori de prețuri au înregistrat resursele energetice – carburanți – 52,6%. Totodată, au crescut prețurile la materiale de construcție cu 37,5%, și confecții – 15,2%.

La serviciile prestate populației, cel mai mult s-au scumpit din contul creșterii prețurilor la serviciile comunal-locative – 70%.  Astfel, gazul din rețea a fost, în medie mai scump cu 227% și încălzirea centralizată – cu 92%. Transportul de pasageri s-a scumpit cu 35,2%, iar serviciile de alimentație publică cu 24,6%.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

 

24 Sept. 2026, 17:01
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
24 Sept. 2026, 17:01 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

La nivel conceptual, proiectul de lege cu privire la consolidarea independenței Băncii Naționale a Moldovei este bun, a declarat deputatul Ion Chicu. Însă potrivit deputatului nemulțumirile societății față de instituție sunt alimentate de cheltuielile și salariile foarte mari din interiorul BNM.

Chicu a declarat că independența regulatorului bancar este necesară pentru a preveni eventuale ingerințe politice și utilizarea rezervelor Băncii Naționale în scopuri guvernamentale.

„Dacă o instituție care este regulator pe piața bancară poate fi influențată politic de instituțiile statului, tot timpul va fi ispita: hai să mai iau niște bani de acolo. Iar luatul de bani din Banca Națională, din rezervă, este calea directă spre falimentul statului, spre devalorizarea valutei naționale”, a declarat deputatul.

Proiectul examinat de Parlament prevede că BNM și membrii organelor sale de conducere își vor exercita atribuțiile independent și nu vor putea solicita sau accepta instrucțiuni din partea Parlamentului, Guvernului sau altor autorități publice. Documentul transpune norme europene privind independența băncilor centrale.

Chicu spune însă că discuția despre independența BNM nu poate fi separată de modul în care instituția își gestionează cheltuielile.

„Este foarte greu de înțeles și explicat cetățenilor pentru ce un șef de cabinet care îi face cafea guvernatoarei primește peste două milioane de lei salariu pe an”, a declarat deputatul. El a criticat și remunerările de ordinul milioanelor de lei acordate unor angajați sau foști funcționari ai instituției.

Potrivit lui Chicu, nivelul cheltuielilor BNM are relevanță și pentru bugetul de stat, deoarece banca centrală transferă anual o parte din profit către buget.

„Dacă cheltuielile sunt atât de mari, de milioane pe salarii, profitul respectiv este mai mic. Deci întrebarea cetățenilor este logică”, a spus deputatul.

Chicu consideră că BNM trebuie să beneficieze de independență în luarea deciziilor de politică monetară și de reglementare, dar această independență nu ar trebui interpretată drept lipsă de transparență sau ignorarea interesului public.

El s-a pronunțat și pentru menținerea posibilității Curții de Conturi de a verifica activitatea instituției, fără însă a interveni în politica monetară sau în instrumentele specifice ale băncii centrale.

Proiectul cu privire la consolidarea independenței BNM a fost votat de Parlament în prima lectură la 24 septembrie. Inițiativa urmărește alinierea legislației Republicii Moldova la standardele Uniunii Europene privind independența băncilor centrale și interzicerea finanțării directe a sectorului public de către banca centrală.