Scumpirile continuă și în 2022. BNM prognozează o politică monetară restrictivă

Evoluția ascendentă pronunțată a inflației din a doua parte a anului curent, depășirea limitei superioare a intervalului țintei inflației, dar și prognozele recente ale BNM care conturează presiuni inflaționiste încă pronunțate pe parcursul anului 2022 și o rată anuală a inflației în afara țintei dictează necesitatea de creare a condițiilor monetare care să tempereze aceste presiuni, susține guvernatorul BNM, Octavian Armașu în interviul anual pentru presă.

Armașu spune că prognoza implică un caracter restrictiv al politicii monetare. Totodată, în complexitatea situației curente, marcată de o incertitudine sporită, BNM monitorizează atent evoluțiile mediului intern și celui internațional și va ajusta politica monetară în vederea temperării ritmului de creștere a prețurilor de consum și ancorării inflației pe termen mediu în proximitatea țintei de 5 %.

Totodată, deciziile viitoare de politică monetară ar putea fi influențate de materializarea unor informații care acum nu au o claritate. Momentan, persistă o incertitudine mare cu privire la piața energetică internațională, prețurile alimentare internaționale, nu există o claritate totală cu privire la ajustarea prețurilor reglementate interne (atât magnitudinea, cât și momentul ajustării acestora). Un alt factor care va determina comportamentul politicii monetare pe parcursul anului 2022 va fi viteza de temperare a activității economice interne. Pe această dimensiune, de asemenea, există riscuri mari, care ar putea influența semnificativ comportamentul de politică monetară”, a explicat Armașu.

#politică monetară #decizii #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.