Se dă bătălia pentru vânt și soare. Autoritățile vor să ajungă la o pondere de 30% a energiei regenerabile până în 2030

Autoritățile vor să ajungă, până în anul 2030, la o cotă de 30% a energiei regenerabile. Este vorba de energia produsă de eoliene, fotovoltaice și biomasă, care per total ar cumula 1,1 mil MWh, potrivit unui proiect de lege care urmează să fie aprobat în ședina de mâine a Guvernului.

Proiectul hotărârii își propune majorarea cotelor alocate tehnologiilor intermitente – instalații fotovoltaice și eoliene, de la 140 MW, disponibile către sfârșitul anului 2020, la un total de 235 MW, disponibile către sfârșitul lui 2025. Cât privește tehnologiile non-intermitente, propunerea MIDR este de a crește cota de 28 MW la 150 MW, pentru același interval de timp.

”În același timp, este conștientizat faptul că economia și populația Republicii Moldova generează cantități uriașe de deșeuri – menajere solide, ape reziduale, reziduuri ale industriei alimentare, a căror potențial energetic este enorm. Prin urmare, se propune instituirea unei scheme de suport pentru investițiile în acest domeniu. Pentru a sprijini, în special, autoritățile administrației publice locale și a facilita inițierea, de către acestea, a unor parteneriate cu sectorul privat, MIDR propune alocarea unor capacități de 100 MW pentru instalațiile în cogenerare pe bază de biogaz produs prin valorificarea deșeurilor municipale solide și deșeurilor municipale lichide /ape reziduale/”, se mai spune în proiectul de lege.

Conform ultimelor date statistice disponibile la moment (anul 2019), Republica Moldova deja a depășit obiectivul global stabilit pentru anul 2020 în domeniul energiei regenerabile, sumând o pondere a energie din surse regenerabile în consumul final brut de energie de peste 23,8%, față de ținta globală de 17%. Însă, la capitolul ponderii consumului final de energie electrică din surse regenerabile în consumul final brut de energie electrică (CFB-EE) se atestă realizări mai modeste, unde sunt atinse, conform graficelor prezentate mai jos, doar 3,0% dintr-un minim de 10%, stabilit ca și obiectiv neobligatoriu pentru anul 2020.

Republica Moldova are un potențial sporit în domeniul energiei eoliene și celei solare, după cum au confirmat multiple cercetări, rapoarte și articole științifice la subiectul în cauză. Valorificarea acestor surse cu funcționare intermitentă este însă limitată de posibilitățile reale ale sistemului electroenergetic de a asigura echilibrarea sistemului, respectiv de a compensa prin alte capacități de producere a energiei electrice energia neprodusă din surse regenerabile în perioade lipsite de vânt sau noaptea

La nivel mondial, costul energiei produse de CE fotovoltaice s-a redus drastic la cca. 18-68 USD/MWh în 2019 de la 250-370 USD/MWh în 2010, și o cădere similară pentru energia eoliană, de la 86 USD/MWh la cca. 25-46 USD/MWh în aceeași perioadă de timp

#eoliană #fotovoltaice #biomasă #Energie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a înregistrat o creștere a exporturilor de făină de grâu în sezonul 2024/2025, potrivit unei analize realizate de economistul Iurie Rija. În perioada iulie 2024 – iunie 2025, au fost exportate peste 30.000 de tone de făină, față de 21.800 de tone în sezonul precedent și 15.500 de tone în 2022/2023. Creșterea volumului vine pe fundalul unor prețuri relativ stabile, cu o medie de 5,15 lei/kg în acest sezon.

Valoarea exporturilor a crescut proporțional: de la 97,4 milioane lei în 2022/2023 și 102,6 milioane lei în 2023/2024, la un impresionant 155,3 milioane lei în sezonul actual — o majorare anuală de 51%.

Clasamentul exportatorilor a suferit modificări. FPC „Ghenven-Service” SRL a urcat pe primul loc cu 3.407 tone exportate, urmat de „Eco-Grain Elevator” (3.149 tone), beneficiind de noua moară cu capacitate mare din orașul Drochia. Fostul lider, „Oleineac” SRL, a coborât pe locul trei.

România rămâne principala destinație, cu peste 18.300 de tone exportate, însă marea surpriză a venit din partea Israelului, care a urcat pe locul doi, cu peste 11.400 de tone cumpărate la un preț mediu de 5,8 lei/kg. Alte destinații au fost marginale: Cuba (191 tone) și Marea Britanie (141 tone).

Pentru prima dată după mulți ani, Moldova a exportat mai multă făină decât a importat. În 2024, exporturile au depășit importurile cu 11,6%, iar în primul semestru din 2025, avansul este de 24%. Cu toate acestea, valoarea importurilor rămâne mai mare decât cea a exporturilor, din cauza prețurilor mai ridicate: în 2025, prețul mediu de import a fost de 7,59 lei/kg, față de doar 5,32 lei/kg la export, un decalaj de 43%.

Importurile sunt dominate de două firme: „Galexim Grup” SRL (46,5% din totalul importurilor în 2024) și „Vitalcomus” SRL (17,5%). Principalii furnizori sunt Ucraina (82% din total) și România (9,5%).

Marea parte a făinii importate este destinată retailului, livrată în ambalaje mici, în timp ce morile locale vând preponderent vrac sau în saci mari pentru brutării. De altfel, marii procesatori interni, precum Franzeluța, nu importă făină, asigurându-și materia primă din producția locală.

Consumul anual de făină în R. Moldova este estimat la 136–140 mii tone, iar importurile acoperă aproximativ 20% din necesar. Restul este furnizat de morile autohtone. Cu toate acestea, doar 15–20% din grâul produs în țară este procesat local, restul fiind exportat ca materie primă, ceea ce subliniază nevoia de investiții suplimentare în procesare și ambalare.

Concluziile economistului Iurie Rija indică o direcție clară: Moldova are potențial de a-și consolida poziția pe piața regională a făinii, însă succesul depinde de valorificarea internă a grâului și adaptarea producătorilor locali la cerințele consumatorilor de retail.