Se ieftinesc apartamentele! Cât a ajuns să coste metrul pătrat

Datele Bursei Imobiliare Lara arată că apartamentele au început să se ieftinească. Prețul metrului pătrat la apartamentele de pe piața secundară s-a redus cu 4 euro, iar la cele noii cu 8 euro.

Prețul metrului pătrat la apartamentele de pe piața secundară a fost de 668 de euro în martie față de 672 de euro în februarie.

Cel mai scumpe imobile sunt în centrul Capitalei – 585 – 918 de euro pentru un metru pătrat, în funcție de numărul de odăi. La Botanica – 871 de euro metrul pătrat, Rîșcani – 850 de euro, Ciocana nouă – 832 de euro și Telecentru – 827 de euro.

În ceea ce privește apartamentele noi, prețul mediu al metrului pătrat a fost în luna martie de 794 de euro per metru pătrat față de 802 euro metrul pătrat în luna februarie.

Cel mai scumpe imobile sunt în centrul Chișinăului unde metrul pătrat ajunge să coste – 1065 de euro, la Rîșcani – 923 de euro și Buiucani și Botanica cu câte 807 de euro pentru metrul pătrat. Cele mai ieftine apartamente sunt la Otovasca – 503 de euro metrul pătrat.

Apartamentele cu una și două odăi sunt cele mai căutate, în condițiile în care costul întreținerii este mai mic, respectiv și prețul este cel mai mare indiferent de zona de amplasare și a tipului de bloc vechi sau nou.

Experții estimează o reducere în continuare a prețului la imobile, dar nu și o revenire la nivelul de dinaintea anului 2022. Piața imobiliară s-a comprimat anul trecut pe fundalul războiului din Ucraina când moldovenii și-au revizuit planurile de achiziție a imobilului. Totodată, și creditele imobiliare s-au scumpit foarte tare, dobânda a ajuns la 20% or, anterior cea mai mare parte a celor care cumpărau apartamente o făceau cu credite imobiliare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#piata #pret #apartamente

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Partidul Alternativa pentru Germania (AfD), cunoscut pentru orientarea sa de extremă dreaptă, intenționează să repună în funcțiune gazoductul rusesc „Nord Stream” dacă ajunge la guvernare. Declarația a fost făcută de candidata la funcția de cancelar a partidului, Alice Weidel, în cadrul unui congres federal, potrivit publicației Welt.

„Vom relua exploatarea gazoductului Nord Stream, puteți fi siguri de asta”, a afirmat Weidel. De asemenea, ea a promis că, sub conducerea sa, guvernul va demola toate turbinele eoliene, pe care le-a numit „rușinoase”, și va reactiva centralele nucleare. Germania a renunțat definitiv la energia nucleară în 2023.

Anterior, copreședintele AfD, Tino Chrupalla, a cerut, de asemenea, restabilirea funcționării „Nord Stream”. El a acuzat „oponenții independenței energetice a Germaniei” pentru distrugerea gazoductelor și a solicitat investigarea incidentului din 26 septembrie 2022, când explozii au avariat „Nord Stream 1” și o parte din „Nord Stream 2”.

Gazoductele au fost avariate în apele economice ale Suediei și Danemarcei, într-un incident care a generat multiple speculații. Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a acuzat „anglo-saxonii” de organizarea sabotajului, afirmând că distrugerea infrastructurii energetice europene le-a fost favorabilă. În schimb, presa germană a vehiculat teoria implicării unor cetățeni ucraineni, sub coordonarea generalului Valeri Zalujnîi, la acel moment comandantul forțelor armate ale Ucrainei.

În urma exploziei, „Nord Stream 1” a fost complet distrus, iar din „Nord Stream 2” a rămas intactă doar una dintre cele două conducte. La momentul incidentului, ambele gazoducte erau nefuncționale: unul era în mentenanță, iar celălalt nu fusese activat din cauza tensiunilor politice generate de recunoașterea de către Kremlin a așa-ziselor republici Donețk și Lugansk.

Alegerile parlamentare anticipate din Germania vor avea loc pe 23 februarie 2025. Principalii rivali ai lui Alice Weidel sunt actualul cancelar Olaf Scholz (SPD), liderul Uniunii Creștin-Democrate, Friedrich Merz, și vicecancelarul Robert Habeck (Alianța 90/Verzii). Potrivit sondajelor, CDU este în frunte cu 30% din intențiile de vot, urmată de AfD cu 20%, în timp ce SPD are doar 17%.

Fondată în 2013, AfD este o formațiune populistă de dreapta, cunoscută pentru pozițiile sale împotriva migrației, critici la adresa Uniunii Europene și susținerea unor relații economice și politice mai apropiate cu Rusia. Membri ai partidului au vizitat Crimeea ocupată în 2018, sfidând sancțiunile UE. Investigații realizate de The Insider și Spiegel au dezvăluit că reprezentanți AfD au coordonat acțiuni politice cu Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB).