VIDEO Viața secretă a lui Vladimir Putin. Dezvăluirile unui fost ofițer din garda de la Kremlin

Un ofițer responsabil cu furnizarea de comunicații criptate președintelui Vladimir Putin a declarat că a fugit din Rusia din cauza războiului din Ucraina și a dezvăluit detalii despre liderul rus într-un interviu acordat marți site-ului de investigații Dossier Center, citat de The Moscow Times.

Gleb Karakulov a lucrat ca inginer în cadrul unității de comunicații prezidențiale a Serviciului Federal de Gardă (FSO) și l-a însoțit pe Putin în peste 180 de călătorii în ultimii 13 ani. Unitatea se asigura că Putin și prim-ministrul său beneficiază de comunicații criptate 24 de ore din 24, 7 zile din 7.

Karakulov a declarat că a reușit să fugă împreună cu familia sa în Turcia în timp ce îl însoțea pe Putin într-o vizită în Kazahstan pentru un summit la mijlocul lunii octombrie 2022. Știind că dezertarea sa a încălcat legea rusă, Karakulov a declarat: „Ar fi fost o crimă și mai mare dacă aș fi rămas la locul de muncă”.

„Îl consider pe Putin un criminal de război”, a mai declarat bărbatul pentru Dossier Center, care este finanțat de fostul magnat în exil Mihail Hodorkovski. Karakulov este membrul de cel mai înalt rang al serviciilor speciale ale Rusiei despre care se știe că a dezertat în istoria modernă a țării, a precizat Centrul de Dosare.

Pe parcursul unui interviu de o oră, el a împărtășit detalii despre obiceiurile, familia și sănătatea lui Putin. A precizat că Putin nu folosește smartphone-uri sau internet și cere ca televiziunea rusă de stat să fie disponibilă în timpul călătoriilor sale în străinătate.
El a adăugat că Putin rămâne paranoic în legătură cu posibilitatea de a se infecta cu Covid-19 la trei ani de la declanșarea pandemiei și obligă fiecare angajat să stea în carantină timp de două săptămâni înainte de a se afla în aceeași cameră cu el.

„A trăit într-un cocon informațional în ultimii doi ani. Se teme patologic pentru viața lui. S-a izolat de lume cu tot felul de bariere: carantina, vidul informațional. Viziunea lui asupra realității a devenit distorsionată”.
Cu toate acestea, Karakulov a negat speculațiile potrivit cărora liderul în vârstă de 70 de ani ar suferi de o boală nedezvăluită: „Este mai sănătos decât mulți alți oameni de vârsta lui”.

Karakulov a declarat că a confirmat cu un coleg existența palatului opulent al lui Putin de la Marea Neagră după ce acesta a fost detaliat într-o anchetă de profil înalt a echipei criticului Kremlinului încarcerat Alexei Navalny.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#viata secreta #Kremlin #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.