Se modifică legea ANI. Parlamentul va avea doi membri în Consiliu de Integritate în loc de unu. Nou: Președinția

Legea cu privire la Autoritatea Națională de Integritate (ANI) va fi modificată, astfel încât averea demnitarilor să fie verificată mai minuțios, iar la puricat să fie luate și cheltuielile pe care le-a avut subiectul declarării, în coraport cu venitul înregistrat în decurs de un an de zile. La ședința de astăzi a Parlamentului, majoritatea parlamentară a votat în prima lectură un proiect de lege în acest sens, scrie Realitatea.md.

Proiectul are scopul de a perfecționa cadrul legislativ privind funcționarea ANI și de a preveni conflictele de interese și de incompatibilitate în rândul persoanelor care exercită funcții publice sau de demnitate publică.

Una dintre reglementările legii este perfectarea mecanismului care să permită Autorității Publice de Integritate să solicite conducerii organizației publice sau autorităților responsabile de numirea în funcție a subiectului declarării posibilitatea de suspendare din funcție a persoanelor în privința cărora a fost constatată, în totalitate sau în parte, o avere nejustificată sau în cazul situației în care s-a constatat încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor, pe perioada examinării în instanță a actului de constatare.

De asemenea, documentul urmărește modificarea modului în care are loc controlul averii și intereselor personale, astfel încât în procesul efectuării controlului să fie verificate nu doar veniturile dobândite pe parcursul exercitării mandatului sau funcției, raportat la situația averilor deținute, dar să fie examinate și luate în considerare și cheltuielile realizate.

O altă modificare propusă de autorii inițiativei legislative este acordarea dreptului inspectorului de integritate de a solicita efectuarea unor expertize sau evaluări pentru determinarea valorii de piață a bunurilor supuse verificării. Modificarea respectivă va impulsiona subiectul declarării să specifice valoarea reală a bunurilor declarate. Iar în cazul în care inspectorul de integritate are dubii rezonabile privind declararea unui bun sub valoarea reală a acestuia, aceasta va avea posibilitatea să dispună efectuarea unei evaluări.

Este prevăzută crearea Registrului electronic al persoanelor care au fost suspendate din funcție sau le-au fost încetat mandatul, raporturile de muncă sau de serviciu în legătură cu încălcarea regimului juridic al declarării averii și intereselor personale sau al regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor, precum și Registrului electronic al bunurilor confiscate pentru nerespectarea regimului juridic al declarării averii și intereselor personale.

Prevederile proiectului propun ca, controlul averii și intereselor personale să se extindă asupra soțului/soției, părinților/socrilor și copiilor persoanei supuse controlului. Dacă persoana supusă controlului se află în concubinaj sau dacă are persoane la întreținere, verificarea se va extinde și asupra averii acestor persoane.

Documentul mai propune creșterea numărului de membri ai Consiliului de Integritate. Astfel, Parlamentul urmează să desemneze doi membri în Consiliu, în loc de unul. Prevederea nou este faptul că și Președinția Republicii Moldova ar urma să desemneze un membru în Consiliul de Integritate.

Consiliul de Integritate este constituit din 7 membri, selectați sau numiți de urmăroarele structure ale statului și a societăţii civile: reprezentant desemnat de către Parlament, Guvern, Consiliul Superior al Magistraturii, Consiliul Superior al Procurorilor, Congresul Autorităților Locale din Moldova și doi reprezentanți ai societății civile care sunt selectați de către Ministerul Justiţiei prin concurs, în baza unui regulament aprobat de Guvern.

Potrivit președintei Comisiei juridice, numiri și imunități, Olesea Stamate, aprobarea acestor norme legislative sunt printre condiționalitățile Uniunii Europene pentru debursarea celei de-a doua tranșe a asistenței financiare pentru țara noastră.

#consilier #modificare #lege #ANI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

41 767 de persoane fizice din Republica Moldova au redirecționat în anul 2025 câte 2% din impozitul pe venit, iar suma totală validată a depășit 19,9 milioane de lei. Datele sunt incluse în raportul privind desemnarea procentuală pentru anul 2025 și indică o creștere constantă a utilizării acestui mecanism față de anii precedenți.

În total, 45 353 de contribuabili au efectuat desemnarea procentuală, însă 3 586 de cereri nu au fost validate. Cele mai multe desemnări nevalidate au fost cauzate de existența datoriilor la impozitul pe venit ale contribuabililor la data-limită de depunere a declarației, iar în alte cazuri beneficiarii indicați nu figurau în lista oficială a organizațiilor eligibile.

Raportul arată că interesul pentru redirecționarea a 2% din impozitul pe venit a crescut constant, de la 16 182 de persoane în primul an de aplicare a mecanismului, până la 41 767 de contribuabili în 2025. Totodată, numărul beneficiarilor a urcat de la 302 organizații în 2017 la 1050 de beneficiari în anul 2025.

Cea mai mare parte a fondurilor direcționate a ajuns la organizațiile cu sediul în municipiul Chișinău. Contribuabilii din capitală au desemnat aproximativ 10 milioane de lei, adică circa jumătate din suma totală validată, însă organizațiile înregistrate în Chișinău au primit 13,1 milioane de lei, ceea ce reprezintă aproximativ 66% din totalul fondurilor direcționate prin mecanismul 2%.

Fundația de Susținere a Veteranilor și Lucrătorilor Sectorului Energetic „ENERGIE” a fost principalul beneficiar, cu 914,6 mii de lei. Pe locul al doilea s-a clasat Asociația Obștească a Veteranilor și Pensionarilor Ministerului Afacerilor Interne din Republica Moldova, care a atras 804,8 mii de lei, urmată de Asociația Obștească „Viața fără Leucemie”, cu 592,4 mii de lei. În top 5 se mai regăsesc Asociația Obștească a Veteranilor și Pensionarilor Inspectoratului Fiscal Principal de Stat „UNI-M”, care a primit 388,5 mii de lei, și Comunitatea religioasă Parohia cu hramul „Sfântul Ierarh Nicolae” din cadrul Bisericii Ortodoxe din Moldova, municipiul Chișinău, cu 359,1 mii de lei.

Din punct de vedere demografic, cei mai activi contribuabili care au utilizat mecanismul de desemnare procentuală au fost persoanele cu vârste cuprinse între 31 și 50 de ani, urmate de cele din categoria 51–70 de ani, în timp ce tinerii cu vârste între 18 și 30 de ani și persoanele de peste 70 de ani au avut o pondere mai redusă.

Desemnarea procentuală este mecanismul prin care persoanele fizice rezidente pot direcționa 2% din impozitul pe venit către o organizație necomercială sau o entitate religioasă eligibilă, prin completarea Declarației cu privire la impozitul pe venit, depusă în termenul prevăzut de legislația fiscală.