Se modifică legea ANI. Parlamentul va avea doi membri în Consiliu de Integritate în loc de unu. Nou: Președinția

Legea cu privire la Autoritatea Națională de Integritate (ANI) va fi modificată, astfel încât averea demnitarilor să fie verificată mai minuțios, iar la puricat să fie luate și cheltuielile pe care le-a avut subiectul declarării, în coraport cu venitul înregistrat în decurs de un an de zile. La ședința de astăzi a Parlamentului, majoritatea parlamentară a votat în prima lectură un proiect de lege în acest sens, scrie Realitatea.md.

Proiectul are scopul de a perfecționa cadrul legislativ privind funcționarea ANI și de a preveni conflictele de interese și de incompatibilitate în rândul persoanelor care exercită funcții publice sau de demnitate publică.

Una dintre reglementările legii este perfectarea mecanismului care să permită Autorității Publice de Integritate să solicite conducerii organizației publice sau autorităților responsabile de numirea în funcție a subiectului declarării posibilitatea de suspendare din funcție a persoanelor în privința cărora a fost constatată, în totalitate sau în parte, o avere nejustificată sau în cazul situației în care s-a constatat încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor, pe perioada examinării în instanță a actului de constatare.

De asemenea, documentul urmărește modificarea modului în care are loc controlul averii și intereselor personale, astfel încât în procesul efectuării controlului să fie verificate nu doar veniturile dobândite pe parcursul exercitării mandatului sau funcției, raportat la situația averilor deținute, dar să fie examinate și luate în considerare și cheltuielile realizate.

O altă modificare propusă de autorii inițiativei legislative este acordarea dreptului inspectorului de integritate de a solicita efectuarea unor expertize sau evaluări pentru determinarea valorii de piață a bunurilor supuse verificării. Modificarea respectivă va impulsiona subiectul declarării să specifice valoarea reală a bunurilor declarate. Iar în cazul în care inspectorul de integritate are dubii rezonabile privind declararea unui bun sub valoarea reală a acestuia, aceasta va avea posibilitatea să dispună efectuarea unei evaluări.

Este prevăzută crearea Registrului electronic al persoanelor care au fost suspendate din funcție sau le-au fost încetat mandatul, raporturile de muncă sau de serviciu în legătură cu încălcarea regimului juridic al declarării averii și intereselor personale sau al regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor, precum și Registrului electronic al bunurilor confiscate pentru nerespectarea regimului juridic al declarării averii și intereselor personale.

Prevederile proiectului propun ca, controlul averii și intereselor personale să se extindă asupra soțului/soției, părinților/socrilor și copiilor persoanei supuse controlului. Dacă persoana supusă controlului se află în concubinaj sau dacă are persoane la întreținere, verificarea se va extinde și asupra averii acestor persoane.

Documentul mai propune creșterea numărului de membri ai Consiliului de Integritate. Astfel, Parlamentul urmează să desemneze doi membri în Consiliu, în loc de unul. Prevederea nou este faptul că și Președinția Republicii Moldova ar urma să desemneze un membru în Consiliul de Integritate.

Consiliul de Integritate este constituit din 7 membri, selectați sau numiți de urmăroarele structure ale statului și a societăţii civile: reprezentant desemnat de către Parlament, Guvern, Consiliul Superior al Magistraturii, Consiliul Superior al Procurorilor, Congresul Autorităților Locale din Moldova și doi reprezentanți ai societății civile care sunt selectați de către Ministerul Justiţiei prin concurs, în baza unui regulament aprobat de Guvern.

Potrivit președintei Comisiei juridice, numiri și imunități, Olesea Stamate, aprobarea acestor norme legislative sunt printre condiționalitățile Uniunii Europene pentru debursarea celei de-a doua tranșe a asistenței financiare pentru țara noastră.

#consilier #modificare #lege #ANI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Exporturile de grâu ale Republicii Moldova în sezonul agricol 2025–2026 au intrat într-o zonă de echilibru cantitativ, însă scăderea prețurilor și problemele de calitate limitează câștigurile fermierilor și traderilor. Concluzia apare în analiza economistului Iurie Rija, care a examinat evoluția livrărilor externe în perioada iulie–noiembrie 2025 .

Potrivit datelor, în primele cinci luni ale sezonului au fost exportate 583,2 mii tone de grâu, un volum cu 18% mai mare decât în aceeași perioadă a anului trecut. Chiar și așa, nivelul rămâne sub recordurile din anii favorabili: 703,5 mii tone în 2023 și 894,5 mii tone în 2021, ceea ce arată că sectorul nu a revenit încă la capacitatea maximă de export.

Diferența majoră vine din preț. În perioada analizată, grâul moldovenesc a fost exportat la un preț mediu de 3,55 lei/kg, cu 2% mai mic decât în sezonul precedent și cu 14% sub nivelul din 2021, considerat reperul pre-război. Economistul explică această evoluție prin presiunea pieței internaționale, dar și prin probleme de calitate, în special la indicatorii tehnologici ai grâului.

În termeni valorici, exporturile de grâu au adus încasări de aproximativ 2,07 miliarde lei în perioada iulie–noiembrie 2025. Suma este în creștere cu 16% față de 2024, datorită volumelor mai mari, dar rămâne mult sub nivelul din 2021, când exporturile de grâu generau aproape 3,7 miliarde lei.

Structura piețelor de desfacere s-a modificat semnificativ. Italia a devenit principala destinație pentru grâul moldovenesc, cu 254 mii tone exportate, adică 44% din total, la un preț mediu de 3,59 lei/kg, peste media generală. România a coborât pe locul doi, cu 104,8 mii tone, urmată de Grecia, cu 91,8 mii tone. Cele mai bune prețuri au fost obținute pe piața din Liban, unde grâul moldovenesc s-a vândut, în medie, cu 4,08 lei/kg.

Pe partea de companii, „RUSAGRO-PRIM” SRL rămâne lider detașat al exporturilor, cu 123,2 mii tone (21% din total), urmată de „AGRO-NOVA PRIM” SRL și „OROM-IMEXPO” SRL. Primele trei companii au realizat aproape jumătate din exporturile naționale de grâu.

În concluzie, analiza lui Iurie Rija arată că Republica Moldova exportă grâu în volume rezonabile, dar pierde la capitolul valoare adăugată. Oferta ridicată din bazinul Mării Negre, concurența regională și calitatea inegală a producției continuă să apese pe prețuri, ceea ce face ca revenirea la performanțele financiare din anii de vârf să rămână, cel puțin deocamdată, improbabilă .

#Grîu #export #Italia #Moldova