Se pregătește dispariția Moldovei?! Alaiba: În 50 de ani ar putea să nu mai existe

Trebuie să investim în educație, în condițiile în care problema demografică este cel mai mare risc. „Un risc mai mare eu nu văd”, a declarat în cadrul ședinței Parlamentului, ministrul Economiei Dumitru Alaiba.

„Dacă nu sunt luate măsuri urgente, în 50 de ani Republica Moldova ar putea să nu mai existe”, își justifica proiectul de lege cu privire la liberalizarea pieței muncii din Republica Moldova.

Și colegul său de partid, deputatul Andrian Cheptonar se arătă indignat de depopularea Republicii Moldova. Acesta argumenta cu numărul discotecilor de la Ungheni care a rămas doar una în loc de șase.

Potrivit datelor Biroului Național de Statistică, numărul populației la începutul anului 2023 era 2,565 de milioane de locutori, cu 53 de mii mai puțin față de anul 2022.

Piramida populației la începutul anului 2023 arată clar un model de micșorare a populației la vârstele de 36-56 ani, ceea ce reflectă efectul cumulativ al ratelor migrației nete negative pentru adulții tineri din ultimele decenii

Coeficientul îmbătrânirii populației (populația în vârstă de 60 de ani și peste la 100 locuitori) la începutul anul 2023 este estimat la 23,8 persoane la 100 locuitori, comparativ cu 23,0 persoane în anul 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#depopulare #Alaiba #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Administrația fiscală elenă va invita peste 20.000 de contribuabili greci să explice cum reușesc să cheltuiască mai mult decât câștigă la începutul anului 2024, în condițiile în care verificările încrucișate extinse la peste 3,8 milioane de contribuabili cu venituri declarate sub 10.000 de euro au dus la depistarea unor discrepanțe între venituri și cheltuieli, scrie Kathimerini.

Contribuabilii în cauză vor fi nevoiți să ofere câteva detalii fiscului, întrucât surse din Ministerul Economiei și Finanțelor Naționale și din administrația fiscală afirmă că este imposibil să trăiești, de exemplu, cu 250.000 de euro pe an și să declari un venit de 10.000 de euro.

Potrivit informațiilor, în această etapă, administrația fiscală a solicitat mai multe detalii de la instituțiile bancare, deoarece în unele cazuri discrepanțele înregistrate sunt uluitoare. De exemplu, au fost identificați unii contribuabili cu venituri zero, care, pe baza datelor bancare, prezintă cheltuieli mari prin intermediul cardurilor, având în același timp remitențe mari în conturile pe care le dețin în străinătate.

După finalizarea verificărilor suplimentare, unii contribuabili vor primi o fișă de verificare, iar altora li se va cere să demonstreze că nu există încălcări fiscale.

Cei care nu vor reuși, se vor confrunta cu verificări pentru veniturile și cheltuielile pe cinci ani, în timp ce vor fi aplicate impozitele și amenzile prevăzute în cazurile de ascundere a materiei impozabile.

După cum a spus șeful Autorității Independente pentru Venituri Publice (AADE), Giorgos Pitsilis, un total de 80 de milioane de date au fost încrucișate în 3,8 milioane de declarații fiscale pentru 2022 cu venituri familiale anuale de până la 10.000 de euro. Au fost identificați în total 440.000 de contribuabili cu discrepanțe, dintre care 420.000 aveau discrepanțe minore și pot fi verificați într-o a doua fază.

Prin compararea veniturilor declarate cu costul vieții, înregistrat electronic, AADE a urmărit să îi identifice pe cei care își ascund veniturile reale. Datele din conturile bancare, plățile cu cardul, facturile de electricitate, telefonia mobilă și o serie de informații privind diverse plăți au fost comparate cu veniturile declarate de contribuabili.