Se redeschid plajele din Havana. Când va fi permis accesul turiștilor străini

După aproape 9 luni de inactivitate din caza pandemiei de coronavirus, autorităţile din Havana au anunţat miercuri redeschiderea plajelor şi a piscinelor, precum şi a celebrului bulevard din capitala Cubei, Malecon. Totuși, anumite restricții rămân în vigoare.

„De astăzi, este autorizat accesul pe Malecon, cu respectarea măsurilor sanitare pentru a preveni infectările cu SARS-CoV-2, precum şi deschiderea plajelor şi a piscinelor, acestea din urmă la 50% din capacitate”, a anunţat ziarul oficial Tribuna de La Habana, citându-l pe guvernatorul capitalei, Reynaldo Garcia Zapata.

Situat la malul mării și fiind înconjurat de mai multe clădiri coloniale colorate, bulevardul Malecon este de obicei locul de întâlnire pentru toţi locuitorii Havanei, cărora le place să alerge, să pescuiască sau să petreacă acolo timpul cu prietenii seara, activităţi care au fost interzise începând cu luna ianuarie din cauza pandemiei de COVID-19, transmite Agerpres.

Cu toate că se redeschid, măsurile de prevenire împotriva răspândirii COVID-19 necesită a fi respectate în continuare. Astfel, la piscine precum și în zonele de plajă, purtarea măştii este obligatorie, cu excepţia înotului, este una din prevederile relaxării. De asemenea, sunt autorizate „exerciţiile fizice pe drumurile publice şi în sălile de sport”.

De altfel, vinerea trecută, opt din cele 15 provincii ale Cubei şi-au redeschis după nouă luni restaurantele, barurile şi alte locuri publice, cu o capacitate limitată de locuri.

Autorităţile cubaneze au anunţat, totodată, deschiderea graniţelor pentru turişti începând cu data de 15 noiembrie, precum şi deschiderea treptată a şcolilor între octombrie şi noiembrie.

Cuba a înregistrat până în prezent 872.425 de cazuri de COVID-19, între care 7.378 de decese, la 11,2 milioane de locuitori, însă numărul cazurilor zilnice este în scădere.

Cu trei vaccinuri dezvoltate local, însă care nu au fost recunoscute de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, 5,1 milioane de cubanezi sunt complet imunizaţi, adică 45,6% din populaţie, însă obiectivul autorităților de la Havana este depășirea pragului de 90% până la sfârșitul lunii noiembrie.

#havana #cuba #plaje #restrictii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În timp ce unii bugetari au salarii de bază de aproximativ 2.500 de lei, alții ajung la 65.000 de lei, adică de 26 de ori mai mult. Discrepanțele sunt recunoscute chiar de Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare a proiectului privind reforma sistemului unitar de salarizare, care urmează să fie implementată din anul 2027.

Potrivit documentului, cele mai mici salarii de bază sunt înregistrate în rândul personalului tehnic și auxiliar, unde remunerația poate porni de la aproximativ 2.500 de lei. La polul opus se află funcțiile de conducere din domeniul justiției, pentru care salariile de bază pot ajunge la circa 65.000 de lei lunar.

Astfel, raportul efectiv dintre salariile de bază extreme ajunge la 1 la 26, mult peste raportul de 1 la 15 prevăzut de actualul cadru normativ. Ministerul Finanțelor consideră că această situație reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de remunerare a angajaților bugetari.

Mai mult, aproximativ 44.651 de angajați ai statului, echivalentul a 19,7% din totalul personalului bugetar, au nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația lor să atingă salariul minim garantat de 6.300 de lei, stabilit pentru anul 2026.

Cu alte cuvinte, aproape fiecare al cincilea bugetar are un salariu calculat sub pragul minim și depinde de suplimentele acordate de stat pentru a ajunge la nivelul legal.

Documentul scoate la iveală și diferențe în privința sporurilor salariale. În anumite domenii, acestea ajung până la 120% din salariul de bază. Potrivit Ministerului Finanțelor, sporurile specifice variază de la 10% în învățământ, cercetare, cultură și asistență socială, până la 75% pentru personalul medical, 90% în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, 100% în aviația civilă și chiar 120% în domenii precum securitatea cibernetică și combaterea terorismului.

Autorii proiectului susțin că proliferarea acestor sporuri a fragmentat sistemul de salarizare și a contribuit la apariția unor inechități între angajații care exercită funcții cu responsabilități comparabile.

Pentru a corecta dezechilibrele, Ministerul Finanțelor propune reducerea raportului de compresie salarială la 1 la 10,5, recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în venitul total al angajaților.

Reforma ar urma să reducă inclusiv dependența de plățile compensatorii. Potrivit estimărilor, ponderea posturilor care necesită completări până la salariul minim ar urma să scadă de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027.

În același timp, compensația medie lunară pentru un post ar urma să se reducă de la 1.183 de lei la 450 de lei, pe măsură ce salariile de bază vor fi ajustate.

Ministerul Finanțelor estimează că reforma va afecta sistemul de remunerare a aproximativ 227 de mii de angajați din sectorul bugetar și va fi implementată etapizat în perioada 2027–2032.

#angajati #salarii #stat