Se stinge lumina în Europa: Dacă Putin va continua să strângă şi mai tare robinetul continentul va fi aruncat în haos

Europa se confruntă cu un pericolul unor pene de curent uriaşe şi cu o recesiune severă, dacă Rusia va reduce şi mai mult livrările de gaze către continent. De asemenea, raţionalizarea energiei s-a transformat rapid de la un scenariu de coşmar la o posibilitate imediată, scrie Bloomberg.

Nord Stream, principalul gazoduct care transportă gazele ruseşti către Europa, a fost închis miercuri, fluxurile de gaze urmând să fie blocate pentru trei zile. Acest eveniment a provocat îngrijorare puternică în rândul europenilor, care cred că Moscova caută scuze pentru a închide de tot robinetul de gaze.

Recent, Gazprom a oprit toate livrările de gaz către gigantul energetic francez Engie, invocând un dezacord între cele două companii privind plata gazelor.

„Aşa cum ne aşteptam, Rusia foloseşte gazul pe post de armă. Avem toate mijloacele pentru a face faţă acestei crize şi pentru a trece peste iarnă”, a declarat Agnes Pannier-Runacher, ministrul Energiei din Franţa.
Cel mai negru scenariu pentru Europa presupune sistarea completă a livrărilor de gaze în regiune, combinată cu venirea valurilor de frig mai devreme decât se aşteaptă meteorologii. În lipsa unor surse energetice alternative, nevoia de încălzire ar arunca preţurile pentru energie în aer, ceea ce ar aduce oamenii în stradă şi ar testa hotărârea Europei privind ajutorarea Ucrainei.

Gazprom a invocat necesitatea unor lucrări de mentenaţă privind anumite secţiuni ale gazoductului Nord Stream.

Acesta este cel mai recent episod de acest gen, compania rusească folosind aceeaşi motivaţie în trecut pentru sistarea temporară a livrărilor, care a fost urmată de reducerea lor.

Kremlinul arată cu degetul către Europa pentru toate problemele şi susţine că sancţiunile europene sunt singurele care stau în calea normalizării volumului de livrare al gazelor.

Epicentrul dezastrului energetic se află în Germania, acolo fiind locul prin care Nord Stream se conectează la reţeaua europeană de gaz. În ciuda acestei crize şi a depedenţei germane de gazul rusesc, politicienii susţin că ţara este pregătită pentru a face faţă acestui blocaj.

„Depoziteloe noastre sunt pline în proporţie de 85% şi avem posibilitatea să stocăm gaz şi în timpul iernii” a declarat Klaus Mueller, preşedintele Agenţiei Federale a Reţelelor.
Cea mai mare economie a Europei trebuie să-şi reducă consumul de gaz cu cel puţin 20% şi să îşi asigure rezerve suplimentare, pentru a trece cu bine iarna.

Depozitele de gaz germane se umplu rapid, dar chiar şi dacă ţara atinge ţinta de 95% privind acumularea, ţara ar putea oferi mai puţin de trei luni de încălzire, în scenariul în care Rusia opreşte definitiv livrările de gaz.
Commerzbank, a doua cea mai mare bancă din ţară, a avertizat că dacă Rusia închide de tot robinetul, Germania va fi lovită în plin de o recesiune severă, a cărei unde de şoc s-ar extinde în final pe tot continentul.

#robinet #gaz #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Atacurile ucrainene asupra depozitelor Wildberries ar fi provocat pierderi uriașe celui mai mare marketplace din Rusia și comercianților care își vând produsele prin intermediul platformei. Potrivit estimărilor citate de Forbes, prejudiciul cumulat s-ar putea apropia de un trilion de ruble, după distrugerea unor importante capacități logistice ale companiei.

Campania de atacuri ar fi lăsat Wildberries fără marile sale depozite și ar fi scos din funcțiune aproximativ o treime din capacitatea totală de stocare, punând o presiune puternică asupra imperiului de afaceri controlat de Tatiana Kim.

Serghei Semko, analist principal al agenției de cercetare Data Insight, estimează că numai pierderile directe ale Wildberries provocate de distrugerea infrastructurii ajungeau, la jumătatea lunii august, la 147–223 miliarde de ruble. Dacă sunt incluse costurile pentru demolarea structurilor afectate, evacuarea deșeurilor și refacerea terenurilor, factura ar putea urca la 278 de miliarde de ruble.

Și mai mari sunt pierderile suportate de comercianții care aveau marfa depozitată în centrele logistice lovite. Potrivit estimărilor lui Semko, produsele distruse ar valora între 445 și 507 miliarde de ruble, ceea ce ar ridica prejudiciul total la aproximativ 800 de miliarde de ruble.

Margareta Evstigneeva, șefa Asociației Furnizorilor de Mărfuri pentru Comerțul pe Platforme Electronice, estimează însă pierderile comercianților la 600–700 de miliarde de ruble. Adăugate pagubelor Wildberries, acestea ar putea împinge factura totală spre pragul de un trilion de ruble.

„La mulți a ars până la 95% din întreaga marfă”, afirmă Evstigneeva. Potrivit acesteia, compensațiile oferite micilor comercianți ar fi fost în medie de numai 2.000–30.000 de ruble și nu ar fi acoperit nici 20% din pierderile suferite.

Situația financiară a Wildberries ar începe, la rândul său, să dea semne de tensiune. După atacurile asupra depozitelor, cifra de afaceri a companiei ar fi scăzut, iar comercianții reclamă întârzieri la plata banilor pentru produsele deja vândute.

În paralel, WB Bank, instituția financiară afiliată grupului, a lansat o campanie pentru atragerea banilor populației prin depozite pe termen scurt, cu dobânzi de peste 14% pe an.

Dimensiunea pierderilor este cu atât mai importantă cu cât numai pagubele directe estimate ale Wildberries ar putea depăși profitul anual al companiei. În anul precedent, aceasta raportase un profit de aproximativ 175 de miliarde de ruble.

Reprezentanții comercianților susțin că Wildberries ar invoca forța majoră pentru distrugerea mărfurilor și că nu ar exista, deocamdată, perspective pentru despăgubirea integrală a vânzătorilor afectați.

Unul dintre marii comercianți, Igor Șancenko, susține că a pierdut produse în valoare de peste 400 de milioane de ruble. Acesta cere compensarea mărfurilor distruse cel puțin la prețul de cost și suspendarea temporară a unor obligații fiscale pentru firmele afectate.

O asemenea intervenție ar necesita însă sute de miliarde de ruble. O sursă apropiată Kremlinului, citată anterior de Reuters, susținea că bugetul rus nu dispune de resurse suficiente pentru salvarea comercianților afectați și avertiza asupra riscului unui val de falimente.

Problemele apar într-un moment dificil pentru finanțele publice ale Rusiei. Potrivit datelor prezentate în material, deficitul bugetului federal ajunsese la sfârșitul lunii iulie la 6,45 trilioane de ruble, de 1,7 ori peste nivelul planificat pentru întregul an, în timp ce cheltuielile militare absorb aproximativ o treime din buget.