Se strânge lațul în jurul bugetului statului! Moldovenii au trimis mai puțini bani acasă. Suma medie a fost de 562 USD

Remiterile personale primite de rezidenții Republicii Moldova în trimestrul IV al anului 2023 au înregistrat o scădere cu 5,8% față de aceeași perioadă a anului precedent, totalizând 479,26 milioane de dolari americani, ceea ce reprezintă 10,3% din PIB, arată datele Băncii Naționale a Molddovei.

Această diminuare a fost determinată în special de scăderea transferurilor personale cu 36,30 milioane de dolari americani. Intrările remiterilor din Comunitatea Statelor Independente (CSI) s-au diminuat de 2,6 ori, având o pondere de 10,7% din total, în timp ce cele din alte țări au înregistrat o scădere cu 1,1%, cu o pondere de 28,8% din total. În același timp, remiterile din Uniunea Europeană au crescut cu 21,6%, având o pondere majoritară de 60,5% din totalul intrărilor de remiteri personale.

Pe de altă parte, remiterile personale plătite nerezidenților au crescut cu 7,5% din cauza majorării transferurilor personale cu 16,68 milioane de dolari americani.

Transferurile brute de mijloace bănești în favoarea persoanelor fizice, realizate în anul 2023 prin intermediul băncilor, au constituit 1, 779 miliarde de dolari americani, în scădere cu 3,9% față de anul 2022. Transferurile au provenit în mare parte din țările UE, urmate de alte țări și din țările CSI. Raportat la numărul moldovenilor care muncesc în străinătate 1 milioan, suma medie transefarată a fost de 562 USD,

Din punctul de vedere al provenienței geografice a transferurilor în favoarea persoanelor fizice, cele din țările UE au înregistrat o creștere cu 11,6%, în timp ce transferurile din țările CSI s-au micșorat cu 64,0%. Cea mai mare pondere a revenit celor din Germania, urmată de Israel, Italia, Franța și Statele Unite ale Americii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#transferuri #remitențe #bani #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Persoanele sau companiile care participă la procesele de privatizare organizate de administrația nerecunoscută de la Tiraspol își asumă riscuri juridice și financiare considerabile, întrucât Republica Moldova nu recunoaște legalitatea acestor tranzacții, declarat vicepremierul pentru Reintegrare

Declarațiile au fost făcute în contextul informațiilor cu privire la declarațiile structurilor separatiste de a scoate la privatizare mai multe active din regiunea transnistreană.

„Republica Moldova nu recunoaște actele de privatizare realizate de structurile de la Tiraspol”, a declarat Chiveri.

Vicepremierul a ținut să precizeze că poziția autorităților constituționale nu vizează proprietățile private ale cetățenilor din regiune.

„Nu este vorba despre proprietatea privată a cetățenilor de rând apartamente, case sau terenuri. Activele care au fost scoase la vânzare sau incluse în lista de privatizare sunt bunuri ale Republicii Moldova”, a subliniat oficialul.

Potrivit acestuia, orice privatizare efectuată în afara cadrului legal al Republicii Moldova nu produce efecte juridice.

„Orice acțiune de privatizare efectuată în afara spațiului legal național nu produce efecte juridice. Cei care doresc să participe la aceste privatizări sau să accepte aceste oferte trebuie să își asume consecințele juridice și financiare”, a avertizat Chiveri.

Vicepremierul le-a recomandat potențialilor cumpărători să analizeze cu atenție astfel de investiții.

„Aș recomanda să cântărească bine aceste acțiuni, deoarece ar putea fi mult mai costisitoare decât par la prima vedere”, a spus el.

Întrebat dacă întreprinderea MGRES figurează pe lista activelor vizate, Chiveri a precizat că a menționat centrala doar ca exemplu și că aceasta nu este inclusă în lista de privatizare.

Oficialul a reiterat că bunurile aflate în regiunea transnistreană aparțin Republicii Moldova și a sugerat că, în procesul de reintegrare a țării, autoritățile ar putea întreprinde măsuri pentru readucerea acestora în patrimoniul statului.

„La momentul reintegrării graduale a statului am putea ajunge și la alte acțiuni care ar permite revenirea bunurilor în proprietatea statului”, a declarat vicepremierul.

Întrebat dacă litigiile privind aceste active ar putea ajunge în arbitraj internațional, Chiveri a evitat un răspuns direct și a spus că nu poate comenta deocamdată acest scenariu.

După ce Rusia a sistat livrările de gaze către regiunea transnistreană la începutul anului 2025, economia din stânga Nistrului a intrat într-o perioadă de declin accentuat. Potrivit liderului separatist Vadim Krasnoselski, producția industrială s-a redus cu aproximativ 30%, iar exporturile au scăzut cu peste 40%. În paralel, autoritățile separatiste au instituit stare de urgență în economie, au redus cheltuielile bugetare și au majorat tarifele la resursele energetice.

În acest context, Tiraspolul a inclus pe lista de privatizare mai multe active industriale. Printre acestea se numără și 25% din capitalul Uzinei de Ciment de la Rîbnița, pentru care administrația separatistă a stabilit un preț de pornire de doar două milioane de dolari. O încercare similară de vânzare a aceluiași pachet de acțiuni a avut loc și la sfârșitul anului 2025.