Plafonarea curentului din România! Ce măsuri întreprinde Parlamentul

În contextul sistării livrărilor de energie electrică de la MGRES (Centrala de la Cuciurgan), Republica Moldova depinde tot mai mult de importurile de energie din România și din zona ENTSO-E,

Potrivit datelor oficiale, în lunile ianuarie și februarie 2025, SA „Energocom” a achiziționat circa 838 mii MWh de energie electrică, dintre care 62% din import – în principal prin contracte bilaterale și tranzacții bursiere. Prețul mediu ponderat al acestor achiziții a fost de 133 euro/MWh, sub plafonul reglementat de ANRE, care este de 145 euro/MWh.

Potrivit notei de argumentare anexate proiectului de lege, în contextul în care livrările de gaze naturale către MGRES (Centrala de la Cuciurgan) au fost sistate de la 1 ianuarie 2025, Moldova a devenit tot mai dependentă de energia importată din zona ENTSO-E, în special din România.

Pentru a preveni riscurile legate de volatilitatea prețurilor, Guvernul a decis modificarea Acordului de împrumut cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), permițând utilizarea Tranșei 1 – în valoare de 100 milioane euro – pentru achiziția de energie electrică. Acest mecanism oferă o plasă financiară de siguranță în cazul în care prețurile pe piața internațională vor exploda.

Împrumutul este acordat în condiții favorabile, cu o dobândă flotantă EURIBOR la 6 luni (minimum 0%) plus o marjă de 1%, comision unic de 1% din valoarea împrumutului și comision de angajament de 0,5% pe suma nedebursată.

În prezent, consumatorii deserviți de Premier Energy achită 4,10 lei/kWh, față, însă tariful este comepnsat până la sfâștiul anului și tariful este de 2,34 lei cât era anterior, iar locuitorii din nordul țării achită un tarif de 4,68 lei/kWh pentru energia furnizată de FEE Nord. Tariful este, la fel, compensat până la sfârșitul anului și este 2,84 lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#plafon #Energie #tarife

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

După pierderea aproape totală a pieței europene și eșecul negocierilor pentru un nou acord major cu China, gigantul energetic rus Gazprom a acumulat stocuri de gaz de circa 60 miliarde de metri cubi, relevă o investigație Reuters bazată pe declarații ale oficialilor guvernamentali și ale managerilor companiei.

În 2024, producția Gazprom a atins 416,2 miliarde m³, însă doar 355,2 miliarde m³ au putut fi valorificate pe piețele interne și externe, echivalentul unui surplus care depășește de trei ori consumul anual al Poloniei. În regiunea arctică, unde se află principalele zăcăminte, problema a devenit acută după ce livrările zilnice către UE – aproximativ 500 milioane m³ înainte de războiul din Ucraina – s-au prăbușit.

La Forumul Economic de la Sankt Petersburg (PMEF-2025), ministrul pentru Dezvoltarea Orientului Îndepărtat, Aleksei Ceikunov, a sugerat utilizarea gazului excedentar pentru centrale electrice destinate industriei inteligenței artificiale și blockchain-ului. Propunerea a fost respinsă drept neprofitabilă de adjunctul ministrului Energiei, Pavel Sorokin, care a pledat pentru direcționarea surplusului spre „revitalizarea” sectorului cărbunelui, aflat în pierdere.

Exporturile către Europa au coborât la circa 30 miliarde m³ pe an, cel mai mic nivel din anii ’70, iar oprirea tranzitului prin Ucraina amenință să taie și aceste volume. Conducta „Puterea Siberiei” – 38 miliarde m³ la capacitate maximă – nu acoperă decât o cincime din pierderile europene, iar negocierile cu Beijingul pentru o a doua conductă au rămas fără rezultat. Nici proiectul unui hub de gaze în Turcia și nici planul anunțat de Vladimir Putin de a vinde 55 miliarde m³ pe an Iranului nu par viabile, apreciază analistul Mihail Krutiihin.

Gazprom a înregistrat în 2023 cea mai mare pierdere din istoria sa, 629 miliarde de ruble (≈6,9 miliarde €). Deși la nivel consolidat a revenit pe profit în 2024, segmentul de gaze a acumulat încă 1 trilion de ruble pierderi. Pentru a compensa, Kremlinul a majorat tarifele interne la gaze cu 24% între 2022-2024 și plănuiește încă un salt de 46% până în 2028.

„Gazprom deține cele mai mari rezerve de gaze din lume, dar nu le poate monetiza”, rezumă Krutiihin. „Fără piețe stabile și fără încrederea clienților, compania rămâne captivă propriilor excedente – o poziție cu adevărat disperată”.