Europa jură că scapă de gazul lui Putin, dar face coadă la livrări. Importurile au crescut cu 18% în 2024

27 Mart. 2025, 11:22
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
27 Mart. 2025, 11:22 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Deși Uniunea Europeană s-a angajat public să renunțe la energia rusească până în 2027, realitatea din teren arată contrariul. Potrivit unui raport recent al think-tank-ului Ember, importurile de gaz din Rusia au crescut cu 18% în 2023, comparativ cu anul precedent – în pofida războiului declanșat de Moscova în Ucraina și a sancțiunilor impuse după februarie 2022.

Creșterea include atât gazul livrat prin conducte, cât și gazul natural lichefiat (GNL) importat de statele membre ale UE. Cei mai mari importatori în 2023 au fost Italia, Franța și Cehia, iar Ember avertizează că tendința se menține și în 2025, în ciuda faptului că cererea de gaz nu a crescut în Uniune. Mai mult, prețurile la gaz au urcat cu aproape 60% în 2024, se arată în document.

„Este un scandal că UE continuă să importe gaz din Rusia”, a declarat Pawel Czyzak, analist Ember. „În loc să investească în surse regenerabile și eficiență energetică, țările membre ard banii pe capacități GNL scumpe, care nici măcar nu sunt utilizate.”

Uniunea Europeană a impus sancțiuni asupra cărbunelui și petrolului rusesc, dar nu și un embargou total asupra gazului. Obiectivul declarat de renunțare completă la gazul rusesc până în 2027 nu are, deocamdată, caracter juridic obligatoriu. Iar de la începutul anului 2024, Ucraina a încetat să mai permită tranzitul gazului rusesc prin teritoriul său, dar GNL-ul rusesc continuă să ajungă în porturile europene.

Comisia Europeană pregătește în prezent o foaie de parcurs pentru eliminarea totală a combustibililor fosili din Rusia, care ar urma să fie publicată în următoarele săptămâni.

Comisarul european pentru energie, Dan Jørgensen, a criticat dur comportamentul statelor membre:
„Este complet lipsit de sens să cumperi în continuare combustibili fosili din Rusia și să alimentezi indirect bugetul de război al lui Putin. De la începutul invaziei, am cheltuit pe energie rusească echivalentul a 2.400 de avioane de vânătoare F-35”, a spus el pentru Handelsblatt.

În prezent, Norvegia și SUA sunt principalii furnizori de gaz ai Uniunii Europene, iar Bruxelles-ul caută să consolideze cooperarea energetică cu Washingtonul. Totuși, Ember avertizează că și alți furnizori devin din ce în ce mai imprevizibili, iar tensiunile geopolitice cu SUA ridică semne de întrebare asupra fiabilității importurilor de GNL.

Think-tank-ul atrage atenția că, în lipsa unei alternative clare, renunțarea completă la gazul rusesc ar putea pune în pericol securitatea energetică a UE.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

07 Aug. 2026, 11:49
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
07 Aug. 2026, 11:49 // Actual //  Ursu Victor

Impozitul pe bunurile imobiliare ar putea ajunge până la 1% din valoarea cadastrală din anul 2027, potrivit  modificărilor incluse în proiectul Ministerului Finanțelor cu privire la simplificarea legislației fiscale și vamale.

Documentul propune introducerea unei cote minime de 0,05% și a unei cote maxime de 1% pentru bunurile imobiliare evaluate de instituțiile cadastrale. În acest interval, cota efectivă va fi stabilită de autoritățile publice locale.

Schimbarea urmează să fie aplicată în paralel cu actualizarea valorilor cadastrale și apropierea acestora de valoarea de piață. Astfel, valoarea finală a impozitului va depinde de doi factori: noua evaluare cadastrală a proprietății și cota aprobată de consiliul local.

De exemplu, pentru un imobil evaluat la un milion de lei, impozitul calculat înaintea eventualelor scutiri ar putea varia între 500 și 10.000 de lei anual. În cazul unei proprietăți evaluate la două milioane de lei, suma ar putea fi cuprinsă între 1.000 și 20.000 de lei, în funcție de cota stabilită de autoritatea locală.

Aceste calcule sunt însă orientative și reprezintă limitele matematice prevăzute de proiect. Ele nu înseamnă că toate primăriile vor aplica automat cota maximă de 1%.

Ministerul Finanțelor susține că modificarea este necesară în contextul aplicării valorilor cadastrale actualizate, apropiate de cele de piață. Potrivit notei de fundamentare, limitele propuse ar urma să le ofere autorităților locale mai multă flexibilitate la stabilirea cotelor.

Proiectul prevede și actualizarea pragurilor valorice în limita cărora proprietarii pot beneficia de scutiri de la plata impozitului imobiliar. Nota de fundamentare nu indică însă valoarea exactă a noilor scutiri și nici impactul estimat asupra facturilor achitate de proprietari.

Tot din 1 ianuarie 2027, regulile Codului fiscal cu privire la impozitul funciar și imobiliar ar urma să fie extinse asupra terenurilor agricole fără construcții, precum și asupra apartamentelor, caselor și terenurilor aferente din localitățile rurale.

Impactul financiar asupra bugetelor locale nu este cuantificat în document. Ministerul Finanțelor precizează că acesta va depinde de deciziile adoptate de fiecare autoritate publică locală.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!