Europa jură că scapă de gazul lui Putin, dar face coadă la livrări. Importurile au crescut cu 18% în 2024

Deși Uniunea Europeană s-a angajat public să renunțe la energia rusească până în 2027, realitatea din teren arată contrariul. Potrivit unui raport recent al think-tank-ului Ember, importurile de gaz din Rusia au crescut cu 18% în 2023, comparativ cu anul precedent – în pofida războiului declanșat de Moscova în Ucraina și a sancțiunilor impuse după februarie 2022.

Creșterea include atât gazul livrat prin conducte, cât și gazul natural lichefiat (GNL) importat de statele membre ale UE. Cei mai mari importatori în 2023 au fost Italia, Franța și Cehia, iar Ember avertizează că tendința se menține și în 2025, în ciuda faptului că cererea de gaz nu a crescut în Uniune. Mai mult, prețurile la gaz au urcat cu aproape 60% în 2024, se arată în document.

„Este un scandal că UE continuă să importe gaz din Rusia”, a declarat Pawel Czyzak, analist Ember. „În loc să investească în surse regenerabile și eficiență energetică, țările membre ard banii pe capacități GNL scumpe, care nici măcar nu sunt utilizate.”

Uniunea Europeană a impus sancțiuni asupra cărbunelui și petrolului rusesc, dar nu și un embargou total asupra gazului. Obiectivul declarat de renunțare completă la gazul rusesc până în 2027 nu are, deocamdată, caracter juridic obligatoriu. Iar de la începutul anului 2024, Ucraina a încetat să mai permită tranzitul gazului rusesc prin teritoriul său, dar GNL-ul rusesc continuă să ajungă în porturile europene.

Comisia Europeană pregătește în prezent o foaie de parcurs pentru eliminarea totală a combustibililor fosili din Rusia, care ar urma să fie publicată în următoarele săptămâni.

Comisarul european pentru energie, Dan Jørgensen, a criticat dur comportamentul statelor membre:
„Este complet lipsit de sens să cumperi în continuare combustibili fosili din Rusia și să alimentezi indirect bugetul de război al lui Putin. De la începutul invaziei, am cheltuit pe energie rusească echivalentul a 2.400 de avioane de vânătoare F-35”, a spus el pentru Handelsblatt.

În prezent, Norvegia și SUA sunt principalii furnizori de gaz ai Uniunii Europene, iar Bruxelles-ul caută să consolideze cooperarea energetică cu Washingtonul. Totuși, Ember avertizează că și alți furnizori devin din ce în ce mai imprevizibili, iar tensiunile geopolitice cu SUA ridică semne de întrebare asupra fiabilității importurilor de GNL.

Think-tank-ul atrage atenția că, în lipsa unei alternative clare, renunțarea completă la gazul rusesc ar putea pune în pericol securitatea energetică a UE.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#importuri #gaz #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Lira sterlină riscă să intre sub presiune în următoarele luni, după ce recuperarea puternică din ultimii ani a transformat-o în cea mai supraevaluată monedă din grupul statelor dezvoltate G10, potrivit unei analize realizate de banca americană Goldman Sachs.

Strategul Goldman Sachs, Stuart Jenkins, susține că moneda britanică a depășit nivelul justificat de fundamentele economice, iar efectele Brexitului continuă să influențeze valoarea sa reală.

„Brexitul a redus probabil valoarea justă a lirei cu aproximativ 6%. După aprecierea semnificativă din ultimii ani, lira sterlină este cea mai supraevaluată monedă din G10”, a declarat Jenkins într-o notă adresată investitorilor.

Deși Marea Britanie a părăsit oficial Uniunea Europeană în 2020, lira sterlină a recuperat o mare parte din terenul pierdut după referendumul din 2016. Moneda britanică s-a apreciat cu circa 1,5% față de dolar după Brexit, însă rămâne cu aproximativ 10% sub nivelul anterior votului care a decis ieșirea țării din UE.

Analiștii consideră că spațiul pentru noi creșteri este limitat, deoarece cea mai mare parte a discountului generat de Brexit a fost deja recuperată.

În plus, lira ar putea fi afectată de o combinație de factori economici și politici. Investitorii urmăresc atent deciziile viitoare ale Băncii Angliei, dar și evoluțiile de pe scena politică britanică.

Potrivit Goldman Sachs, diferențele dintre politica monetară a Băncii Angliei și cea a principalelor bănci centrale, precum Banca Centrală Europeană și Rezerva Federală a SUA, ar putea pune presiune asupra monedei britanice. În același timp, incertitudinea politică din Regatul Unit amplifică volatilitatea de pe piețe.

Investitorii așteaptă și rezultatele alegerilor parțiale din circumscripția Makerfield, care ar putea alimenta speculațiile privind viitorul premierului britanic Keir Starmer.

Cu toate acestea, Stuart Jenkins consideră că, pe termen lung, situația lirei este mai puțin alarmantă. Analiza bazată pe indicatorii istorici ai ultimilor 30 de ani arată că moneda britanică se află aproape de valorile sale normale.

Expertul mai afirmă că o eventuală consolidare a relațiilor comerciale dintre Regatul Unit și Uniunea Europeană ar putea susține moneda și ar compensa o parte dintre efectele negative asociate Brexitului.

Chiar și așa, Goldman Sachs avertizează că actualul nivel al lirei sterline reprezintă un obstacol important pentru noi aprecieri în perioada următoare și poate limita potențialul de creștere al monedei britanice pe termen mediu.