Se usucă robinetul cu petrolul lui Putin! Sturza: Moldova a refuzat să joace inteligent. Cică, «Cами, так сами»

Se usucă robinetul cu petrolul rusesc. Conform agenției Argus, petrolul rusesc marca Urals se tranzacționează cu mai puțin de 38 de dolari pe baril. Spre comparație, în decembrie media a fost de 50 de dolari, iar înainte de război – 72 de dolari/baril, constată fostul premier și actualul om de afaceri Ion Sturza

Și asta când cei de la G7 au pus plafonul de 60…

„Unicii cumpărători mari sunt China și India, care pur și simplu își bat joc de ruși. Nu m-aș mira dacă la un moment dat vor cere ca rușii să le plătească pentru ca să le ia petrolul. Asta așa, cu prietenia cu chinezii…Turcii, cei mai mari cumpărători din regiunea noastră, au redus practic la zero importurile. Șantajează la greu, vor și ei prețul de 30 de dolari/baril și să plătească peste 3 ani. Doar Bulgaria mai ia unele cantități”, mai spune omul de afaceri.

Potrivit lui Sturza, în bugetul Rusiei a fost pus un preț minim de 70 de dolari/baril. Între timp, Europa s-a reorientat la gazul natural de la alți furnizori și prețul a scăzut la 800 euro per mia de metri cubi. Maximul a fost 3000. Prețul la energie, în combinație cu vântul, iarna blândă și economiile la consum, a reacționat rapid. În unele zile, în Europa trebuia să plătești ca cineva să-ți cumpere curentul electric. Maximul a fost 600 euro per megawatt.

„În această industrie e foarte greu să te reorientezi, dar dacă ai făcut-o o dată, asta e. Rușii, pare-se, o iau în plin pentru războiul declanșat în Ucraina și cruciada cu lumea civilizată. Îmi pare rău pentru foștii mei colegi din industria petrolieră din Rusia. Dar aprobarea tacită a acțiunilor lui Putin are un preț. Prețul este de a pierde totul. În aceste condiții, Moldova, care este în afara mecanismului de sancțiuni, ar putea să joace foarte inteligent. Dar pentru asta trebuie să ai expertiză și inteligență. Lucru care a fost refuzat politicos pe plan local. Cică, «сами с сами». Evident, «сами, так сами»…”, a precizat omul de afaceri.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#robinet #petrol #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană va introduce, începând cu luna iulie 2026, o taxă vamală de trei euro pentru coletele cu o valoare mai mică de 150 de euro care intră pe teritoriul celor 27 de state membre. Măsura va fi una temporară și se va aplica până în anul 2028, când UE intenționează să impună taxe vamale tuturor mărfurilor importate, indiferent de valoarea acestora, a anunțat Comisia Europeană, citată de Agerpres.

Potrivit Comisiei, decizia a fost luată pe fondul creșterii accelerate a numărului de colete de mică valoare care ajung pe piața europeană fără a fi supuse taxelor vamale. Această situație generează concurență neloială pentru comercianții din UE, riscuri pentru sănătatea și siguranța consumatorilor, un nivel ridicat de fraudă și impact negativ asupra mediului. Doar anul trecut, aproximativ 4,6 miliarde de trimiteri cu valoare sub 150 de euro au intrat în UE, echivalentul a circa 12 milioane de colete pe zi, un volum dublu față de 2023 și de trei ori mai mare decât în 2022.

Autoritățile europene atrag atenția că o parte semnificativă a acestor produse nu respectă legislația UE, iar creșterea exponențială a importurilor ridică semne de întrebare privind controlul calității și siguranței. Noua taxă va afecta în special retailerii online care expediază bunuri din afara UE, în special din China, precum Shein, Temu sau AliExpress. Datele Comisiei arată că, în 2024, 91% din comenzile online sub pragul de 150 de euro au provenit din China.

Separat de decizia UE, România va introduce mai devreme o măsură similară. Începând cu 1 ianuarie 2026, autoritățile de la București vor aplica o taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet sub 150 de euro comandat de pe platforme din afara Uniunii Europene, precum Shein, Temu, AliExpress sau Trendyol. Măsura face parte dintr-un pachet legislativ adoptat de Guvernul României și validat de Curtea Constituțională.

Subiectul este relevant și pentru Republica Moldova, unde platformele de comerț online din afara UE sunt utilizate pe scară largă. Autoritățile de la Chișinău analizează deja posibile măsuri similare. Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că veniturile potențiale din taxarea coletelor provenite de pe platformele internaționale ar putea depăși un miliard de lei, în contextul actualului volum ridicat de importuri mici și slab fiscalizate.