Seceta a pârjolit recolta de floarea soarelui și de porumb! Cea mai mare scădere din ultimul deceniu

Seceta pedologică a afectat zeci de hectare de cereale din Republica Moldova. Porumbul și floarea soarelui au fost compromise la aproape jumătate.

Prognozele Serviciului Hidrometeorologic arată că în rezultatul analizei condiţiilor agrometeorologice aride roada medie de floarea soarelui pe țară, în anul 2022, va constitui 1-1,3 tone/ha (roada medie în ultimii 10 ani a constituit 1,9 tone/ha).

Referitor la porumb roada medie pe țară, în anul 2022, va constitui 1,2-1,7 tone/ha (roada medie în ultimii 10 ani a constituit 3,5 tone/ha).

Ministrul Agriculturii, Vladimir Bolea la o discuție cu fermierii în data de 5 august declara că va fi organizată o ședință comună cu Ministerul Finanțelor pentru a examina oportunitatea producătorilor agricoli afectați de secetă de a beneficia de rambursarea sumelor TVA. La fel, urmează să fie convocată o ședință cu Banca Națională a Moldovei pentru a discuta despre dobânzile la credite angajate de agricultori.

Plus la toate, conducerea MAIA a declarat că, se poartă discuții inclusiv cu partenerii externi pentru a obține sprijin financiar orientat spre susținerea activităților fermierilor mici și mijlocii.

Fermierii din Republica Moldova au cerut de nenumărate ori instituirea stării de urgență în agricultură, însă deocamdată autoritățile susțin că analizează această opțiune.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#seceta #recolta #fermieri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Kievul ar trebui să aibă posibilitatea de a utiliza veniturile generate din activele înghețate ale Băncii Centrale a Rusiei nu doar pentru achiziția de armament, ci și pentru acoperirea deficitului bugetar, a declarat adjunctul ministrului ucrainean de finanțe, Oleksandr Kava, citat de Financial Times.

„Între statele europene discuțiile continuă, dar poziția Ucrainei este clară: trebuie să primim aceste fonduri care provin din activele rusești înghețate”, a afirmat Kava.

Declarațiile oficialului vin pe fondul divergențelor între capitalele europene. Cancelarul german Friedrich Merz a subliniat că aceste resurse ar trebui folosite strict pentru achiziționarea de armament, în timp ce Franța a cerut ca echipamentele cumpărate de Kiev să fie produse în Europa.

Ucraina, în schimb, insistă asupra unei flexibilități mai mari. „Avem nevoie de o anumită proporție. Este vital să acoperim deficitul bugetar, nu doar să finanțăm cheltuielile de securitate generate de război”, a punctat Kava.

Astfel, disputa rămâne deschisă între aliați: dacă banii proveniți din activele înghețate ale Rusiei vor merge exclusiv către industria de apărare sau vor fi utilizați și pentru stabilitatea financiară internă a Ucrainei.