Seceta afectează exportul de porumb - scădere de 30% în șase luni. Principalele destinații: România, Turcia și Elveția

În prima jumătate a anului 2024, exportul de porumb a fost considerabil mai mic decât în perioadele similare din anii anteriori. Conform datelor statistice, exportul de porumb a totalizat 264 mii tone în primele 6 luni ale anului 2024, ceea ce reprezintă 70% din exportul pentru aceeași perioadă în 2023, când s-au exportat peste 378 mii tone. În fiecare lună a anului 2024, volumul exportului a fost mai mic decât în lunile similare din anii anteriori.

„Această tendință se explică prin faptul că producătorii prognozează o recoltă scăzută pentru a doua grupă în 2024 din cauza vremii extrem de secetoase. În plus, la sfârșitul anului 2023, exportul a fost mare, iar stocurile producătorilor și ale traderilor s-au redus semnificativ, constată Iurie Rija, directorul executiv al Asociației Exportatorilor și Importatorilor de Produse Agricole și Cerealiere „Agrocereale”.

Dinamica creșterii prețurilor începând din februarie până în iunie 2024 indică un deficit de porumb. De exemplu, în 2023, în această perioadă, prețurile la porumb scădeau, nu creșteau. Din 2021 până în 2023, în a doua jumătate a anului, prețurile la porumb fie se stabilizau, fie scădeau.

În 2024, se poate presupune că trendul de creștere a prețurilor la porumb va continua, așa cum a început deja în primul semestru, demonstrând un salt brusc din aprilie până în iunie. Pe parcursul anului agricol, sezonul actual este aproape egal cu cel precedent, deoarece până acum s-a realizat recolta adunată în 2023.

„În rândul companiilor de top exportatoare au avut loc câteva schimbări: pe primul loc se află compania Orom-Imexpo cu un volum de export de peste 59,5 mii tone, pe locul al doilea compania Global Farming cu un volum de 45,4 mii tone, iar pe locul al treilea compania Rusagro-Prim cu un volum de 29 mii tone”, susține Rija.

Destinația prioritară pentru export în prima jumătate a anului 2024 a fost România, deoarece această țară este în prezent cel mai bun hub de transport pentru exportul de cereale din Moldova către țările Europei. Ponderea exportului de porumb către România reprezintă 36,5% din totalul exporturilor, ceea ce în termeni absoluți este echivalent cu 96,5 mii tone.

Cu o rețea logistică bine dezvoltată, procese bine puse la punct și relații stabile cu cumpărătorii din țările Europei, România este principalul cumpărător de cereale din Moldova. Urmează Turcia, cu un volum de 39 mii tone, și aproximativ același volum este exportat în Elveția – 37,3 mii tone.

„Este important de menționat că în Moldova există un volum destul de mare de procesatori de porumb – producători de etanol. Conform datelor furnizate, în perioada 2021 – iunie 2024 s-au exportat 138,5 milioane litri de alcool și 73,3 mii tone de DDGS. Pentru producerea acestui volum de alcool, este necesar, potrivit experților, să se consume aproximativ 374,3 mii tone de porumb”, a mai spus Rija.

Acest volum de porumb, care ar fi putut fi exportat sub formă de cereale, a fost realizat pe piața externă sub formă de produse cu valoare adăugată – etanol și DDGS. Aceste fabrici de producție, conform analizei, au adus țării un venit suplimentar de 44,7 milioane de euro.

În ceea ce privește companiile importatoare de făină de porumb, liderii sunt SRL „VINTAGE DISTRIBUTION” cu un volum de 226 tone și o cotă de piață de 38%, „ALMIDEC GRUP” SRL cu un volum de 204 tone și o cotă de piață de 34%, iar pe locul al treilea se află compania „FORWARD INTERNATIONAL” SRL cu un volum de 105 tone și o cotă de 18%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#porumb #export #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a importat, în 2024, 32.015 anvelope pentru utilaje agricole şi forestiere, iar în primele cinci luni din 2025 alte 15.676 bucăţi, arată un studiu semnat de economistul Iurie Rija. Extrapolat pe întregul an, ritmul actual ar putea egala sau chiar depăşi nivelul din 2024, confirmând cererea constant ridicată din sectorul agricol şi silvic.

Dacă în ianuarie 2024 o anvelopă costa, în medie, 2.980 lei, în ianuarie 2025 preţul a scăzut la 1.581 lei. Tendinţa s-a repetat în aprilie (1.112 lei vs. 2.836 lei). În ansamblu, valoarea importurilor pe ianuarie-mai 2025 (29,3 mil. lei) reprezintă doar 36,5 % din totalul de 80,1 mil. lei din 2024, deşi cantitatea este comparabilă. Rija explică scăderea prin trecerea la modele mai ieftine, presiunea concurenţei şi reconfigurarea logisticii.

Din punct de vedere al țării de proveniență a importurilor Turcia domină cu 44 % din volum (21.021 buc.) şi 53 % din valoare (58,2 mil. lei); preţ mediu stabil, ~2.770 lei/buc, China – 25 % din importuri, dar doar 12 % din valoare; preţ mediu prăbuşit în 2025 la 654 lei/buc și India, Ucraina şi România completează Top 5; împreună, cele cinci ţări acoperă 90 % din cantitate şi 88 % din valoare.

Totodată, Cehia livrează anvelope premium (preţ mediu peste 6.900 lei), iar în 2024 din Spania au fost importate seturi ultra-scumpe (24.900 lei/buc.), sumă care a revenit la normal în 2025.

Din cele 74 de companii importatoare, AGROPIESE TGR GRUP SRL asigură 38 % din volum şi 30 % din valoare. INTRP IND CHIVIRIGA VITALIE aduce doar 14 % din anvelope, dar aproape 29 % din valoare, semn că mizează pe produse premium. Primele şapte firme reprezintă peste 80 % din importuri, configurând o oligopolizare a pieţei.

În concluzie, Rija spune că: „Cererea rămâne elevată şi sezonieră, cu vârfuri înainte de lucrările de primăvară şi toamnă, iar scăderea preţurilor reflectă migrarea spre modele mai accesibile şi ofensiva furnizorilor asiatici. În același timp, importatorii moldoveni sunt dependenţi de un grup restrâns de ţări şi de câţiva importatori mari expune sectorul la riscuri logistice şi de preţ”.