Seceta afectează exportul de porumb - scădere de 30% în șase luni. Principalele destinații: România, Turcia și Elveția

În prima jumătate a anului 2024, exportul de porumb a fost considerabil mai mic decât în perioadele similare din anii anteriori. Conform datelor statistice, exportul de porumb a totalizat 264 mii tone în primele 6 luni ale anului 2024, ceea ce reprezintă 70% din exportul pentru aceeași perioadă în 2023, când s-au exportat peste 378 mii tone. În fiecare lună a anului 2024, volumul exportului a fost mai mic decât în lunile similare din anii anteriori.

„Această tendință se explică prin faptul că producătorii prognozează o recoltă scăzută pentru a doua grupă în 2024 din cauza vremii extrem de secetoase. În plus, la sfârșitul anului 2023, exportul a fost mare, iar stocurile producătorilor și ale traderilor s-au redus semnificativ, constată Iurie Rija, directorul executiv al Asociației Exportatorilor și Importatorilor de Produse Agricole și Cerealiere „Agrocereale”.

Dinamica creșterii prețurilor începând din februarie până în iunie 2024 indică un deficit de porumb. De exemplu, în 2023, în această perioadă, prețurile la porumb scădeau, nu creșteau. Din 2021 până în 2023, în a doua jumătate a anului, prețurile la porumb fie se stabilizau, fie scădeau.

În 2024, se poate presupune că trendul de creștere a prețurilor la porumb va continua, așa cum a început deja în primul semestru, demonstrând un salt brusc din aprilie până în iunie. Pe parcursul anului agricol, sezonul actual este aproape egal cu cel precedent, deoarece până acum s-a realizat recolta adunată în 2023.

„În rândul companiilor de top exportatoare au avut loc câteva schimbări: pe primul loc se află compania Orom-Imexpo cu un volum de export de peste 59,5 mii tone, pe locul al doilea compania Global Farming cu un volum de 45,4 mii tone, iar pe locul al treilea compania Rusagro-Prim cu un volum de 29 mii tone”, susține Rija.

Destinația prioritară pentru export în prima jumătate a anului 2024 a fost România, deoarece această țară este în prezent cel mai bun hub de transport pentru exportul de cereale din Moldova către țările Europei. Ponderea exportului de porumb către România reprezintă 36,5% din totalul exporturilor, ceea ce în termeni absoluți este echivalent cu 96,5 mii tone.

Cu o rețea logistică bine dezvoltată, procese bine puse la punct și relații stabile cu cumpărătorii din țările Europei, România este principalul cumpărător de cereale din Moldova. Urmează Turcia, cu un volum de 39 mii tone, și aproximativ același volum este exportat în Elveția – 37,3 mii tone.

„Este important de menționat că în Moldova există un volum destul de mare de procesatori de porumb – producători de etanol. Conform datelor furnizate, în perioada 2021 – iunie 2024 s-au exportat 138,5 milioane litri de alcool și 73,3 mii tone de DDGS. Pentru producerea acestui volum de alcool, este necesar, potrivit experților, să se consume aproximativ 374,3 mii tone de porumb”, a mai spus Rija.

Acest volum de porumb, care ar fi putut fi exportat sub formă de cereale, a fost realizat pe piața externă sub formă de produse cu valoare adăugată – etanol și DDGS. Aceste fabrici de producție, conform analizei, au adus țării un venit suplimentar de 44,7 milioane de euro.

În ceea ce privește companiile importatoare de făină de porumb, liderii sunt SRL “VINTAGE DISTRIBUTION” cu un volum de 226 tone și o cotă de piață de 38%, “ALMIDEC GRUP” SRL cu un volum de 204 tone și o cotă de piață de 34%, iar pe locul al treilea se află compania “FORWARD INTERNATIONAL” SRL cu un volum de 105 tone și o cotă de 18%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#porumb #export #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Vineri dimineața, în orașele Dubăsari și Grigoriopol a fost oprită furnizarea apei calde, iar în jurul orei 13:00, aceeași măsură a fost aplicată și în Tiraspol, Bender, Râbnița și Sucleia. Totodată, la stațiile PECO din regiunea transnistreană a fost sistată comercializarea gazului lichefiat, care va fi livrat exclusiv serviciilor de urgență și militare, transmite corespondentul IPN din stânga Nistrului.

Ca măsură de compensare, Centrala hidroelectrică de la Dubăsari a crescut producția de energie de la 24 la 36 de megawați. Acest lucru a fost posibil datorită unei deversări suplimentare de apă de la Centrala hidroelectrică de la Novodnistrovsk. La stație funcționează trei generatoare hidroelectrice, iar în următoarele zile nivelul Nistrului sub baraj va crește cu un metru.

Pe 2 octombrie, Tiraspolul a instituit un regim drastic de economisire a gazului, care va dura aproximativ până pe 12-13 octombrie. Potrivit lui Serghei Obolonik, așa-zisul ministru al economiei din regiune, consumatorii casnici, școlile și spitalele nu vor simți schimbări.

„După încheierea acestei perioade, toți consumatorii din Transnistria și necesitățile regiunii vor fi asigurate cu gaz în regim normal. Mă refer atât la consumatorii industriali, cât și la livrările comerciale, precum și la funcționarea sectorului termoenergetic în condițiile stabilite pentru începerea sezonului de încălzire”, susține Obolonik.

Declarațiile actuale diferă considerabil de retorica sa din mijlocul lunii septembrie. Atunci, Obolonik dădea asigurări că „există un grad ridicat de încredere” în stabilitatea livrărilor de gaze, ceea ce excludea repetarea crizei din ianuarie 2025. Mai mult, el susținea că mecanismul de livrare este „bine pus la punct” și că industria va funcționa în regim normal.

„Privim, cu optimismul caracteristic locuitorilor din Transnistria, faptul că livrările de gaze vor continua în același regim ca și acum. Pentru aceasta, va fi necesar un efort considerabil, inclusiv în cooperare cu Federația Rusă, precum și cu furnizorii de gaze – atât cei ungari, cât și cei moldoveni”, declara Obolonik încă pe 12 septembrie.

Contrastul este evident și în modul de informare a populației. În luna iunie, autoritățile au impus restricțiile fără avertisment: în noaptea de 6 iunie a fost sistată vânzarea de metan, iar ulterior a fost oprită și furnizarea apei calde. Oamenii s-au format în cozi, iar autoritățile nu au oferit explicații oficiale până când panica nu a cuprins întreaga regiune. De această dată, însă, autoritățile au anunțat din timp, pentru a „evita zvonurile și tentativele de a speria populația”, după cum a explicat Obolonik.

Situația este agravată și de condițiile meteo: centrul hidrometeorologic regional a emis o avertizare de furtună, cu rafale de vânt de până la 15 metri pe secundă. În ultima săptămână, în regiunea transnistreană s-a înregistrat o răcire accentuată: dacă la sfârșitul lunii septembrie temperaturile diurne atingeau +19 grade, în zilele de 1-2 octombrie acestea au coborât până la +9..+10 grade. Noaptea, temperaturile se mențin între +5 și +9 grade, iar pe alocuri scad până la +2 grade.