Seceta afectează exportul de porumb – scădere de 30% în șase luni. Principalele destinații: România, Turcia și Elveția

30 Iul. 2024, 10:01
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
30 Iul. 2024, 10:01 // Actual //  bani.md

În prima jumătate a anului 2024, exportul de porumb a fost considerabil mai mic decât în perioadele similare din anii anteriori. Conform datelor statistice, exportul de porumb a totalizat 264 mii tone în primele 6 luni ale anului 2024, ceea ce reprezintă 70% din exportul pentru aceeași perioadă în 2023, când s-au exportat peste 378 mii tone. În fiecare lună a anului 2024, volumul exportului a fost mai mic decât în lunile similare din anii anteriori.

„Această tendință se explică prin faptul că producătorii prognozează o recoltă scăzută pentru a doua grupă în 2024 din cauza vremii extrem de secetoase. În plus, la sfârșitul anului 2023, exportul a fost mare, iar stocurile producătorilor și ale traderilor s-au redus semnificativ, constată Iurie Rija, directorul executiv al Asociației Exportatorilor și Importatorilor de Produse Agricole și Cerealiere „Agrocereale”.

Dinamica creșterii prețurilor începând din februarie până în iunie 2024 indică un deficit de porumb. De exemplu, în 2023, în această perioadă, prețurile la porumb scădeau, nu creșteau. Din 2021 până în 2023, în a doua jumătate a anului, prețurile la porumb fie se stabilizau, fie scădeau.

În 2024, se poate presupune că trendul de creștere a prețurilor la porumb va continua, așa cum a început deja în primul semestru, demonstrând un salt brusc din aprilie până în iunie. Pe parcursul anului agricol, sezonul actual este aproape egal cu cel precedent, deoarece până acum s-a realizat recolta adunată în 2023.

„În rândul companiilor de top exportatoare au avut loc câteva schimbări: pe primul loc se află compania Orom-Imexpo cu un volum de export de peste 59,5 mii tone, pe locul al doilea compania Global Farming cu un volum de 45,4 mii tone, iar pe locul al treilea compania Rusagro-Prim cu un volum de 29 mii tone”, susține Rija.

Destinația prioritară pentru export în prima jumătate a anului 2024 a fost România, deoarece această țară este în prezent cel mai bun hub de transport pentru exportul de cereale din Moldova către țările Europei. Ponderea exportului de porumb către România reprezintă 36,5% din totalul exporturilor, ceea ce în termeni absoluți este echivalent cu 96,5 mii tone.

Cu o rețea logistică bine dezvoltată, procese bine puse la punct și relații stabile cu cumpărătorii din țările Europei, România este principalul cumpărător de cereale din Moldova. Urmează Turcia, cu un volum de 39 mii tone, și aproximativ același volum este exportat în Elveția – 37,3 mii tone.

„Este important de menționat că în Moldova există un volum destul de mare de procesatori de porumb – producători de etanol. Conform datelor furnizate, în perioada 2021 – iunie 2024 s-au exportat 138,5 milioane litri de alcool și 73,3 mii tone de DDGS. Pentru producerea acestui volum de alcool, este necesar, potrivit experților, să se consume aproximativ 374,3 mii tone de porumb”, a mai spus Rija.

Acest volum de porumb, care ar fi putut fi exportat sub formă de cereale, a fost realizat pe piața externă sub formă de produse cu valoare adăugată – etanol și DDGS. Aceste fabrici de producție, conform analizei, au adus țării un venit suplimentar de 44,7 milioane de euro.

În ceea ce privește companiile importatoare de făină de porumb, liderii sunt SRL „VINTAGE DISTRIBUTION” cu un volum de 226 tone și o cotă de piață de 38%, „ALMIDEC GRUP” SRL cu un volum de 204 tone și o cotă de piață de 34%, iar pe locul al treilea se află compania „FORWARD INTERNATIONAL” SRL cu un volum de 105 tone și o cotă de 18%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

17 Nov. 2026, 10:17
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
17 Nov. 2026, 10:17 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Guvernul intenționează să aloce aproape 390 de milioane de lei pentru majorarea capitalului social al CFM și al companiei Arena Națională în anul 2027. Cele două întreprinderi figurează în proiectul Legii bugetului de stat cu noi injecții financiare, în condițiile în care statul continuă să susțină financiar activitatea și dezvoltarea acestora.

Potrivit documentului, cea mai mare sumă este destinată CFM, pentru care se prevede o majorare a capitalului social de până la 327,32 milioane de lei, echivalentul a aproximativ 16,32 milioane de euro.

Finanțarea este prevăzută în contextul dificultăților financiare cu care se confruntă transportatorul feroviar de stat și al procesului de reorganizare a sectorului. Totuși, proiectul de lege nu precizează expres dacă banii vor fi utilizați pentru achitarea datoriilor, investiții sau alte necesități ale întreprinderii.

În același timp, Guvernul propune majorarea capitalului social al SRL Arena Națională cu până la 62,66 milioane de lei, echivalentul a circa 3,12 milioane de euro, bani care vor fi destinațți pentru plata împrumutului companiei turce care a construit complexul sportiv.

Cumulat, cele două companii ar putea beneficia de majorări de capital în valoare de 389,98 milioane de lei, echivalentul a aproximativ 19,44 milioane de euro.

Proiectul bugetului pentru 2027 mai prevede o majorare cu 80 de milioane de lei a cotei de participare a statului în capitalul social al SRL „Moldova HiTech Park”.

Totodată, sunt rezervate până la 16,17 milioane de lei pentru majorarea capitalului deținut de Republica Moldova la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare și 12,06 milioane de lei la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei.

În total, majorările de capital și celelalte operațiuni de participare prevăzute la articolul 6 al proiectului însumează aproximativ 501,7 milioane de lei.

Proiectul Legii bugetului de stat pentru 2027 prevede venituri de 92,33 miliarde de lei, cheltuieli de 112,26 miliarde de lei și un deficit de 19,93 miliarde de lei.