Seceta afectează exportul de porumb – scădere de 30% în șase luni. Principalele destinații: România, Turcia și Elveția

30 Iul. 2024, 10:01
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
30 Iul. 2024, 10:01 // Actual //  bani.md

În prima jumătate a anului 2024, exportul de porumb a fost considerabil mai mic decât în perioadele similare din anii anteriori. Conform datelor statistice, exportul de porumb a totalizat 264 mii tone în primele 6 luni ale anului 2024, ceea ce reprezintă 70% din exportul pentru aceeași perioadă în 2023, când s-au exportat peste 378 mii tone. În fiecare lună a anului 2024, volumul exportului a fost mai mic decât în lunile similare din anii anteriori.

„Această tendință se explică prin faptul că producătorii prognozează o recoltă scăzută pentru a doua grupă în 2024 din cauza vremii extrem de secetoase. În plus, la sfârșitul anului 2023, exportul a fost mare, iar stocurile producătorilor și ale traderilor s-au redus semnificativ, constată Iurie Rija, directorul executiv al Asociației Exportatorilor și Importatorilor de Produse Agricole și Cerealiere „Agrocereale”.

Dinamica creșterii prețurilor începând din februarie până în iunie 2024 indică un deficit de porumb. De exemplu, în 2023, în această perioadă, prețurile la porumb scădeau, nu creșteau. Din 2021 până în 2023, în a doua jumătate a anului, prețurile la porumb fie se stabilizau, fie scădeau.

În 2024, se poate presupune că trendul de creștere a prețurilor la porumb va continua, așa cum a început deja în primul semestru, demonstrând un salt brusc din aprilie până în iunie. Pe parcursul anului agricol, sezonul actual este aproape egal cu cel precedent, deoarece până acum s-a realizat recolta adunată în 2023.

„În rândul companiilor de top exportatoare au avut loc câteva schimbări: pe primul loc se află compania Orom-Imexpo cu un volum de export de peste 59,5 mii tone, pe locul al doilea compania Global Farming cu un volum de 45,4 mii tone, iar pe locul al treilea compania Rusagro-Prim cu un volum de 29 mii tone”, susține Rija.

Destinația prioritară pentru export în prima jumătate a anului 2024 a fost România, deoarece această țară este în prezent cel mai bun hub de transport pentru exportul de cereale din Moldova către țările Europei. Ponderea exportului de porumb către România reprezintă 36,5% din totalul exporturilor, ceea ce în termeni absoluți este echivalent cu 96,5 mii tone.

Cu o rețea logistică bine dezvoltată, procese bine puse la punct și relații stabile cu cumpărătorii din țările Europei, România este principalul cumpărător de cereale din Moldova. Urmează Turcia, cu un volum de 39 mii tone, și aproximativ același volum este exportat în Elveția – 37,3 mii tone.

„Este important de menționat că în Moldova există un volum destul de mare de procesatori de porumb – producători de etanol. Conform datelor furnizate, în perioada 2021 – iunie 2024 s-au exportat 138,5 milioane litri de alcool și 73,3 mii tone de DDGS. Pentru producerea acestui volum de alcool, este necesar, potrivit experților, să se consume aproximativ 374,3 mii tone de porumb”, a mai spus Rija.

Acest volum de porumb, care ar fi putut fi exportat sub formă de cereale, a fost realizat pe piața externă sub formă de produse cu valoare adăugată – etanol și DDGS. Aceste fabrici de producție, conform analizei, au adus țării un venit suplimentar de 44,7 milioane de euro.

În ceea ce privește companiile importatoare de făină de porumb, liderii sunt SRL „VINTAGE DISTRIBUTION” cu un volum de 226 tone și o cotă de piață de 38%, „ALMIDEC GRUP” SRL cu un volum de 204 tone și o cotă de piață de 34%, iar pe locul al treilea se află compania „FORWARD INTERNATIONAL” SRL cu un volum de 105 tone și o cotă de 18%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

09 Oct. 2026, 16:08
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
09 Oct. 2026, 16:08 // Actual //  Grîu Tatiana

Moldovenii vor putea semnala online produsele care le pun în pericol sănătatea sau siguranța, printr-o secțiune specială a portalului pentru produsele periculoase. Totodată, firmele care recheamă asemenea produse vor trebui să explice clar riscurile și ce pot face cumpărătorii pentru repararea, înlocuirea lor sau recuperarea banilor. Prevederile se regăsesc într-un proiect de hotărâre a Guvernului, elaborat de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării.

Proiectul prevede amenajarea unei secțiuni pentru sesizările consumatorilor pe portalul privind schimbul rapid de informații pentru produsele periculoase.

Persoanele care vor transmite o sesizare vor trebui să ofere informații despre produs, despre magazinul sau platforma online de unde l-au cumpărat și să explice de ce îl consideră periculos. Dacă s-a produs un accident, vor putea descrie împrejurările și eventualele vătămări sau alte prejudicii suferite. Sesizarea va include și numele, datele de contact, precum și informații despre discuțiile avute cu vânzătorul. Datele personale vor fi păstrate doar atât cât este necesar pentru gestionarea cazului, dar nu mai mult de cinci ani.

O altă schimbare vizează anunțurile prin care companiile îi informează pe cumpărători că un produs este rechemat din motive de siguranță. Acestea vor urma un model unic și vor trebui să arate clar despre ce produs este vorba, ce pericol prezintă și ce trebuie să facă persoanele care îl dețin.

Firmele nu vor putea folosi formulări care minimalizează riscul, precum „preventiv”, „voluntar” sau „în situații rare”. De asemenea, anunțurile nu vor putea invoca faptul că nu au fost raportate accidente pentru a diminua percepția consumatorilor asupra pericolului.

Pentru ca produsul să fie recunoscut ușor, anunțul va include fotografii, denumirea și marca, numărul lotului sau de serie. Atunci când informațiile sunt disponibile, vor fi precizate și locul și perioada în care acesta a fost comercializat.

Cumpărătorilor li se va explica ce măsuri trebuie să ia, inclusiv oprirea utilizării produsului rechemat, și cum pot să îl returneze la magazin ori să programeze ridicarea de la domiciliu sau repararea acestuia. Companiile vor preciza soluțiile oferite — reparare, înlocuire sau rambursare — și datele de contact pentru informații suplimentare.

Potrivit notei informative, obligația companiilor de a emite anunțuri de rechemare există deja. Proiectul stabilește un format comun pentru aceste mesaje și o procedură unitară prin care consumatorii pot semnala produsele suspectate că prezintă riscuri.

Documentul reglementează și schimbul de informații cu sistemul european de alertă rapidă „Safety Gate”. Alertele validate despre produse periculoase din alte state vor ajunge la autoritățile competente din Moldova, inclusiv la Serviciul Vamal.

Dacă proiectul va fi aprobat în forma propusă, regulile privind sesizările și anunțurile de rechemare vor intra în vigoare la publicarea hotărârii în Monitorul Oficial. Prevederile referitoare la „Safety Gate” se vor aplica la aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană sau la obținerea statutului de membru al sistemului.