Secretara de stat Michelle Iliev declară venituri de peste 2,2 milioane de lei în familie: Nu am avut salarii paralele

Secretara de stat a Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării, Michelle Iliev, declară pentru anul 2025 venituri de peste 2,2 milioane de lei în familie, două apartamente, un automobil Toyota RAV4 și dividende de la compania în care deține participații, potrivit declarației de avere. Iliev respinge acuzațiile privind presupusul cumul de funcții și venituri, după ce declarația sa de avere pentru anul 2025 a stârnit întrebări legate de încasările din mai multe surse. Într-un răspuns oferit pentru Bani.md, Iliev afirmă că interpretările sunt eronate și susține că declarația reflectă venituri obținute în perioade diferite, precum și veniturile soțului său, declarate separat, conform legii.

Potrivit declarației de avere, Michelle Iliev a declarat venituri de peste 336 de mii de lei de la Chemonics International, aproape 346 de mii de lei din salariul de secretar de stat, remunerații din activitatea didactică, indemnizații de la MoldATSA și Fabrica de Sticlă, dividende și o donație de 10,7 mii de euro. Totodată, în declarație figurează venituri de peste 1,13 milioane de lei de la Agile Partners și peste 205 mii de lei de la Agenția de Guvernare Electronică, însă acestea sunt înregistrate la rubrica soțului și nu îi aparțin secretarei de stat.

Iliev explică faptul că salariul de la Chemonics nu reprezintă o activitate desfășurată concomitent cu funcția publică. Ea spune că a activat în proiectul USAID Future Technologies Activity până la numirea în funcția de secretar de stat, la 3 aprilie 2025, iar suma declarată include trei salarii compensatorii achitate în luna mai, după închiderea proiectului în urma deciziei Guvernului SUA.

Referitor la veniturile de la Agile Partners și Agenția de Guvernare Electronică, oficiala precizează că acestea aparțin exclusiv soțului său. Potrivit acesteia, soțul activează la Agile Partners de aproape cinci ani, iar colaborarea cu Agenția de Guvernare Electronică datează din 2021, contractul reflectat în declarație fiind semnat înainte ca ea să fie numită în funcția publică.

În ceea ce privește indemnizația de la MoldATSA, Michelle Iliev susține că a făcut parte din Consiliul de administrație doar temporar, între 5 iunie și 23 iulie 2025, pentru a ocupa o poziție vacantă până la finalizarea unui concurs intern. Ea afirmă că nu a avut niciun rol în procesul de selectare a directorului întreprinderii.

Secretara de stat mai recunoaște că în declarația de avere s-a strecurat o eroare materială privind indemnizațiile pentru copii. Potrivit acesteia, a reutilizat modelul declarației din anul precedent și nu a eliminat o rubrică referitoare la un venit pe care spune că nu l-a încasat în 2025. Iliev anunță că va solicita Autorității Naționale de Integritate rectificarea declarației, subliniind că este vorba despre „un venit declarat în plus, nu unul ascuns”.

În răspunsul transmis Bani.md, Michelle Iliev califică informațiile privind „salariile paralele” drept rezultatul unei interpretări greșite a declarației și afirmă că este vizată de o campanie de denigrare. Ea susține că este atacată indirect prin asocierea cu un fost partener, relație încheiată în urmă cu șapte ani, și consideră că viața sa personală este folosită pentru a-i pune la îndoială competența profesională.

„Rezultatele mele profesionale sunt verificabile public, document cu document. Viața mea personală de acum mulți ani rămâne acolo unde îi este locul, în trecut”, afirmă secretara de stat.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul intenționează să introducă din nou regimul de licențiere a importurilor de cereale, măsura urmând să fie discutată la ședința Executivului de săptămâna viitoare. Anunțul a fost făcut de premierul Vasile Tofan, care susține că intervenția este menită să protejeze producătorii și exportatorii moldoveni de presiunile asupra prețurilor, dar avertizează că decizia implică și riscuri pentru alte sectoare ale economiei.

„La următoarea ședință a Guvernului, vom recomanda introducerea regimului de licențiere pentru importurile de cereale”, a anunțat Tofan.

Premierul afirmă că, în mod normal, statul ar trebui să intervină cât mai puțin pe piață, însă situația actuală impune găsirea unui echilibru între interesele agricultorilor și cele ale industriilor care folosesc cerealele drept materie primă.

Potrivit lui, limitarea importurilor prin licențiere ar putea proteja fermierii moldoveni, dar în același timp poate scumpi materia primă pentru morărit, panificație, zootehnie și industria uleiurilor.

Tofan avertizează că, dacă aceste sectoare își pierd competitivitatea, Republica Moldova riscă să importe mai multe produse cu valoare adăugată mai mare, precum făină, carne, lapte și ulei, în loc să le producă pe piața internă.

„Cele mai dificile sunt [deciziile] de tip 50/50, când trebuie să cântărești interese legitime, dar diferite, și să alegi soluția care implică cele mai mici riscuri pentru economie în ansamblu. Aceasta este una dintre ele”, a explicat premierul.

Șeful Guvernului susține însă că există și semnale favorabile pentru agricultori. Primele date privind recolta din acest an ar indica rezultate bune, iar în cazul rapiței au fost înregistrate randamente ridicate în mai multe regiuni și prețuri peste nivelul de anul trecut.

Un alt factor favorabil ar putea veni de pe piața europeană. Potrivit premierului, perspectivele pentru unele culturi s-au deteriorat semnificativ în Europa. Recolta de porumb este estimată în prezent la un nivel cu aproape 20% sub media ultimilor cinci ani, iar oferta mai redusă ar putea susține prețurile regionale la cereale.

Tofan spune că aceste perspective nu elimină însă problemele agricultorilor moldoveni, care operează cu marje reduse și sunt expuși atât riscurilor climatice, cât și unei piețe regionale afectate de război și perturbări logistice.

Mecanismul concret de licențiere urmează să fie stabilit la ședința Guvernului de săptămâna viitoare. Potrivit premierului, un regim similar a fost aplicat în perioada 2024–2025 și ar fi avut „efecte benefice” pentru producătorii autohtoni de cereale.

Noua măsură ar urma să aibă caracter temporar și să fie valabilă până la 31 octombrie 2026.

Pe termen lung, Tofan afirmă că autoritățile trebuie să se concentreze pe reducerea costurilor logistice, îmbunătățirea accesului la piețele externe, dezvoltarea capacităților de depozitare și procesare, facilitarea finanțării și creșterea competitivității sectorului agricol.

„Protejarea fermierilor este importantă. La fel de important este să nu slăbim, fără să vrem, celelalte ramuri ale economiei care depind de cereale”, a conchis premierul.