Secretul armatei din Transnistria! Un morman de fiare vechi. Sturza: Separatiștii stau chitic și se roagă la Chișinău…

25 Feb. 2023, 19:28
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
25 Feb. 2023, 19:28 // Actual //  bani.md

Fostul premier și actualul om de afaceri Ion Sturza într-o postare pe Facebook descrie potențialul armatei din stânga Nistrului.

1300 militari contingentul limitat rus plus 400 batalionul rus de menținere a păcii, circa 6000 militari PMR împărțiti în departamente care gestionează unitățile armate: Ministerul Apărării; Ministerul Afacerilor Interne și Departamentul de Justiție; Ministerul Securității Statului (MGB, fostul KGB).

Regiunea transnistreană are un sistem de brigadă de organizare a trupelor. Patru dintre ele sunt divizii motorizate de infanterie și se află în zone în care au existat anterior lupte cu unități militare ale Republicii Moldova în 1992 sau care sunt considerate cele mai periculoase.

Direcția sud, aglomerația Tighina – Parcani – Tiraspol, este acoperită de două dintre cele patru brigăzi de infanterie motorizată, un batalion separat de forțe speciale ale armatei, un batalion separat de recunoaștere, un regiment separat de artilerie, o unitate separată de aviație, batalion de reparații aviație , regimentul de artilerie de aeronave, batalion separat de logistică și batalion separat de comunicații.

Aici este staționat și Grupul Operativ al Trupe Ruse (GOTR), mai exact unitatea 13962 din cadrul Districtului Militar de Vest al Armatei Ruse cu sediul la Sankt-Petersburg.

Directia Tiraspol-Parcani-Tighina este cea mai mare din regiunea transnistreană și a fost locul celor mai puternice lupte în 1992 în timpul Războiului de pe Nistru. Tiraspolul găzduiește toată conducerea militară și politică, organele executive și legislative centrale. Prin urmare, nu este de mirare că o astfel de echipă de forțe este alocată pentru protecția și apărarea acestei zone, se precizează în articol. Astfel în jurul Tiraspolului sunt desfășurate:

1. Brigada de infanterie motorizată separată de gardă (indicativ 10524) se află la Tiraspol. Această brigadă este cea mai mare dintre altele de același tip și singura din forțele armate, care are probabil un batalion de tancuri. Număr aproximativ este de 820 de militari.

2. Un batalion separat de forțe speciale (unitatea 11065) în orașul Tiraspol și un personal de până la 200 de militari. Batalionul este format dintr-o companie aeropurtată.

3. Un batalion de recunoaștere separat (unitatea 90785). Probabil că numărul acestui batalion nu depășește numărul batalionului de forțe speciale.

4. Compania comandantului la Statul Major General (00111).

Tighina:

1. A doua brigadă separată de infanterie motorizată este staționată în orașul Bender (unitatea 54176). Număr aproximativ de ~ 600 de militari.

2. Un batalion separat de inginerie și sapatori (unitatea 80691), situat în satul Parkani între Bender și capitală. Număr aproximativ de 250 de militari.

3. Batalioane de Comunicații (unitatea 10673) și logistică (PPD Tiraspol) cu aproximativ 470 militari.

4. Un regiment separat de artilerie (PPD Tiraspol, unitatea 60387) cu aproximativ 250 de soldați.

5 Un regiment separat de artilerie antiaeriană, numărând aproximativ 200 de oameni.

6. Batalionul de reparații (unitatea 12084)

Există și un batalion separat de menținere a păcii, care îndeplinește sarcini în Zona de Securitate împreună cu unități ale forțelor de menținere a păcii din Moldova și Rusia. Acesta este de circa 400 de oameni. Nu există informații dacă brigăzile de infanterie motorizată își desfășoară unitățile în contingentul de menținere a păcii, așa cum fac rușii.

Securitatea zonei centrale a regiunii, în orașul Dubăsari, este asigurată de patru brigăzi motorizate de infanterie separate. Unele părți sunt situate în orașul Grigoriopol. Brigada are aproximativ 450 de membri.

Partea de nord a fost preluată de trei brigăzi motorizate separate (unitatea 30652), ale căror batalioane 1 și 3 sunt situate în orașul Rîbnița, iar al doilea în centrul districtului cel mai nordic, orașul Camenca. Brigada are aproximativ 450 de membri.

Armament

Unitățile armate sunt dotate exclusiv cu echipamente sovietice, provenite din fosta Armată a 14-a a URSS. În timpul evenimentelor din 1991-1992, trupele transnistrene au retras un număr mare de arme și echipamente de la 14 unități ale armatei.

Conform documentelor conducerii a 14 armate au fost „capturate” atunci: 13.000 de arme de calibru mic, 20 de milioane de cartușe de muniție, 19 tancuri, lansatoare de grenade RPG-7, grenade antitanc RPG-18, RPG-26 în valoare de aproximativ 12.000 de unități, echipamente de comunicații, echipamente de inginerie, peste 50 de vehicule blindate de transport de trupe, zeci de mortiere și arme. Totuși, după cum s-a dovedit mai târziu, acestea nu sunt cifrele finale, în timpul distructurării Armatei a 14-a a defunctei URSS trupele transnistrene au rămas cu mai multe arme.

Armele standard pentru brigadă sunt mitraliere AK-74, mitraliere PK / PKM / RPK-74, lansatoare de grenade RPG-7 și grenade antitanc.

Potrivit diverselor surse, pe teritoriul regiunii sunt pana la 70 de sistem portabile de anti-aeriene de rachete (autoritățile transnistrene neagă acest lucru, ceea ce este cel mai probabil adevărat), dar care nu au mai tras de circa 30 de ani. Mijloacele de detectare și sprijinire a țintelor aeriene sunt alcătuite din complexul P-12 „Yenisei”.

Echipamentul de inginerie este format de mașini precum PTS, IMR 1 și 2, IMR „Zhuk”, BAT-2, UR-77, parc de poduri pontoane și excavatoare. Vehicule speciale GMZ-2 și 3 toate sau aproape toate transformate în transportoare blindate grele.

Tancuri transnistrene

Potrivit diverselor surse, armata regimului separatist de la Tiraspol are în serviciu 18 tancuri T-64B/BV. Dar, în ultimii ani, nu au mai fost văzute mai mult de 10 tancuri.

Se poate presupune că, din cauza lipsei de întreținere corespunzătoare și a dificultății de a transporta piesele de schimb ( candva contrabandă din Ucraina!), unele dintre tancuri au mers la casare. Toate tancurile sunt asamblate într-un singur batalion și împărțite în două companii. Batalionul are sediul în satul Volodimirovka, la 9 km de Tiraspol și la 4 km de granița cu Ucraina, precum și la 80 km de Odesa. Echipajele tancurilor sunt instruite și concediate în mod regulat, PPD-ul are două simulatoare pentru tunar și comandantul tancului.

Aviația atât a Federației Ruse, cât și a Transnistriei se află în regiunea transnistreană. Acestea sunt elicoptere Mi-2/8/24, dar care nu zboară din lipsă de piese de schimb. În prezent, flota actuală este reprezentată de elicoptere Mi-2 b/n 14, Mi-8 b/n 04, Mi-8 b/n 06 și două aeronave An-2.

Pregătirea și echipamentul

Există un sistem mixt de antrenare a forțelor armate în regiune. Primul se derulează pe o perioadă de un an. Cu toate acestea, există o anumită caracteristică. Recruții au fost transferați în serviciu în funcție de tipul zilei de lucru. Adică serviciul lor începe (cu excepția turelor de zi) la ora 8 și se termină la 18-19, apoi soldații pleacă acasă. În acest fel, ei doresc să atragă mai mulți tineri să se alăture armatei, mai degrabă decât să se ascundă de recrutare.

Acesta este unul dintre punctele reformei forțelor armate. Cu toate acestea, regimul transnistrean evită costurile de cazare și masă pentru militari.

Armata are propria sa versiune a cursului de instruire a unui recrut, care durează 12 zile. Trebuie remarcat faptul că în batalionul de recunoaștere sunt recrutați și aceștia, fapt ce nu poate oferi o foarte mare pregătire „forțelpr speciale” transnistrene, opinează revistă ucraineană.

În general, nivelul de pregătire lasă de dorit. Deși numărul exercițiilor tactice de comandă și personal și companie a crescut din 2014, acest lucru nu oferă un avantaj puternic, ci este o necesitate pentru a oferi măcar ceva experiență tinerilor recruți. Cea mai mare parte a pregătirii practice este efectuată de unități de artilerie de toate tipurile de arme de tun și mortiere.

Unitățile de artilerie nu au executat niciodată trageri practice printr-o zonă mică a razei. Probabil din același motiv, elicopterele nu trag, deși zboară cu unități dispozitive de rachete B-8M1 și B-8V20A.

Trupele ministerului de Interne și cel de Justiție

Ministerul Afacerilor Interne se află în subordinea Unității Militare Speciale Motorizate (SMVCH) a Trupelor Interne cu Compania Forțe Speciale Cobra (unitatea 2101) și SOBR Nistru (nu face parte din Trupele Interne, dar este subordonată Ministerului de Interne).

Toate tipurile de arme de calibru mic disponibile în regiunea transnistreană sunt în serviciu. Forțele speciale „Nistru” din cadrul ministerul de Interne este una dintre cele mai capabile unități ale întregului grup transnistrean, luptă împotriva grupărilor criminale, terorismului și se implică în apărarea așa-numitul stat.

Batalionul de convoi (unitatea 2102) și compania specială Scorpion sunt subordonate Ministerului Justiției. Sarcinile principale ale acestor unități sunt de a asigura securitatea în coloniile de corecție, de a suprima revoltele condamnaților, de a proteja comunicațiile importante și de a escorta mărfurile.

Ministerul Securității Statului

Pe lângă activitățile de contrainformații, MGB protejează și “granița de stat “ prin trupele de frontieră. Nu există un număr exact de polițiști de frontieră, dar este estimat la aproximativ 2.500-3.000 de militari.

De asemenea, MGB are în subordine o unitate a forțelor speciale denumită „Delta”.

Se știu puține despre ea, dar Delta și Nistru sunt cele mai bine pregătite și pregătite pentru luptă în fața potențialei amenințări. Potrivit unor relatări, miliția nistreană a participat la luptele împotriva Georgiei în conflictul abhaz sub masca voluntarilor, deci se poate presupune că forțele speciale MGB au experiență de luptă în afara regiunii transnistrene. Pare mult…
Dar…

În zona Odesa VSU are min 10 000 de militari echipati și dotați la standarte NATO.

Concluzii: le faceti singuri.
Separatistii au făcut. Stau chitic și se roagă la Chișinău…

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

02 Nov. 2025, 08:56
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
02 Nov. 2025, 08:56 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Italia continuă să atragă atenția lumii cu ofertele sale spectaculoase de case la prețul de un euro, dar în spatele acestor anunțuri se ascund costuri uriașe, birocrație sufocantă și lipsa infrastructurii. Deși ideea pare ideală pentru cei care visează la o casă în Toscana sau Sardinia, realitatea este mult mai complicată, arată o analiză realizată de Meduza, Politico și Financial Times.

Italia trece prin cea mai gravă criză demografică din istorie, cu o scădere constantă a populației de peste 16 ani. Rata natalității se află la un nivel minim istoric, iar tinerii educați părăsesc țara în căutarea unor salarii mai bune în alte state europene. Premierul Giorgia Meloni a aprobat un plan de 500.000 de vize pentru muncitori extracomunitari, pentru a compensa lipsa forței de muncă din agricultură și turism. Satele din Sardinia și din sudul Italiei sunt cele mai afectate: școlile și spitalele se închid, magazinele dispar, iar în multe localități singura sursă de venit a rămas turismul sezonier.

Programul „Case pentru un euro” a fost lansat de mai multe comune italiene pentru a repopula zonele depopulate. În teorie, oricine poate cumpăra o casă cu un euro, dar în realitate costurile de renovare pot ajunge la 200.000–600.000 de euro. Majoritatea caselor scoase la vânzare se află în stare avansată de degradare, fără acoperiș, apă sau electricitate. Autoritățile impun cumpărătorilor să restaureze imobilul în termene scurte, iar neîndeplinirea obligațiilor duce la pierderea banilor și la anularea tranzacției. În plus, un euro este doar prețul de pornire la licitație, iar în unele cazuri ofertele finale pornesc de la 6.000 de euro. Cumpărătorii trebuie să depună și un depozit de garanție, care nu este returnat dacă lucrările nu sunt finalizate.

Pentru străini, situația este și mai complicată: achiziția unei case nu oferă drept de rezidență în Italia sau în Uniunea Europeană. După victoria lui Donald Trump în SUA, comuna Ollolai din Sardinia a lansat o campanie pentru atragerea americanilor, promițând o viață liniștită „pe insula paradisului”. Un an mai târziu, niciun imobil nu fusese vândut. Între 2018 și 2024, doar zece case din Ollolai au fost cumpărate și restaurate. Localnicii sperau la un val de nomazi digitali și artiști, însă puțini s-au încumetat să investească zeci de mii de euro într-un sat fără infrastructură.

Există însă și povești cu final fericit. Fotografa spaniolă Ivo Rovira a cumpărat un imobil în Sardinia, l-a restaurat și a deschis un mic restaurant local. „Nu ne simțim turiști, ci armunjini adevărați”, spune ea. Americanii Tam și Gary Holm din Los Angeles au reușit să cumpere o casă în Sicilia după mai multe încercări, investind în total 160.000 de euro. „M-am îndrăgostit de oamenii de aici. Sunt prietenoși, ospitalieri, și orașul, deși mic, e plin de viață”, a declarat Holm pentru Business Insider.

Deși programul a atras atenția internațională, infrastructura precară, birocrația și costurile ascunse continuă să-i descurajeze pe cumpărători. Economiștii avertizează că depopularea satelor italiene riscă să provoace un nou val de criză economică în regiunile rurale, iar fără investiții serioase, nici măcar casele de un euro nu mai pot salva satele care dispar.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII