Șeful ANRE: Benzinăriile care refuză să vândă carburant riscă sancțiuni

Limitarea cantității de carburant vândută șoferilor la benzinării este ilegală atât timp cât stația dispune de stocuri, iar companiile petroliere care refuză să alimenteze clienții sau impun restricții nejustificate riscă sancțiuni. Avertismentul vine din partea directorului Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Alexei Taran, care a explicat că astfel de practici contravin legislației privind protecția consumatorilor.

Potrivit lui Taran, simpla afișare a prețului la panoul informativ al stației indică faptul că produsul este disponibil, iar operatorii sunt obligați să vândă cantitatea solicitată de client. Refuzul de a alimenta sau stabilirea unor limite arbitrare poate fi justificată doar dacă stocurile sunt într-adevăr epuizate.

„Dacă în urma verificărilor constatăm că stația avea carburant în momentul în care consumatorul a fost refuzat sau i s-au impus limitări, compania poate fi sancționată contravențional și pot fi aplicate și alte măsuri prevăzute de lege”, a avertizat directorul ANRE, în cadrul unei emisiuni de la Jurnal TV.

Oficialul a precizat că autoritatea are acces la datele privind stocurile de carburant ale operatorilor, iar companiile sunt obligate să anunțe Agenția atunci când rămân fără produse într-o anumită stație. În cazul unei sesizări făcute la timp, inspectorii pot verifica imediat situația pentru a stabili dacă refuzul de a vinde a fost justificat.

Taran a îndemnat consumatorii să raporteze cazurile în care li se refuză alimentarea sau li se impun limite nejustificate. Sesizările pot fi depuse la ANRE sau la Inspectoratul de Stat pentru Supravegherea Produselor Nealimentare și Protecția Consumatorilor.

În același timp, șeful ANRE a dat asigurări că Republica Moldova dispune în prezent de stocuri suficiente de carburanți. Potrivit datelor autorității, rezervele existente în depozite, inclusiv în cele din zona portului Giurgiulești, precum și stocurile din stațiile de alimentare acoperă cel puțin 15 zile de consum mediu, iar dacă sunt luate în calcul și cantitățile deja achiziționate de consumatori, nivelul rezervelor ar putea depăși 20 de zile la nivel național.

Oficialul a explicat că situațiile în care unele stații rămân temporar fără motorină pot apărea din cauza cumpărăturilor masive făcute de unii clienți, care achiziționează mii de litri de combustibil într-o singură tranzacție. În astfel de cazuri, stocurile pot fi epuizate rapid, iar reumplerea rezervoarelor poate dura câteva ore sau chiar o zi.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#limitări la vânzări #sanctiuni #ANRE #carburanti

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova pregătește realizarea mai multor proiecte majore de transport pentru a-și îmbunătăți conexiunile cu Uniunea Europeană. Peste 200 de kilometri de drumuri urmează să fie modernizați, este planificată construcția drumului Iași–Chișinău–Odesa, iar căile ferate moldovenești vor fi conectate la rețeaua UE. Printre proiectele strategice se numără și modernizarea centurii Chișinăului, electrificarea liniei feroviare Chișinău–Ungheni și construcția unui terminal multimodal de mărfuri în capitală.

Investițiile sunt susținute de Uniunea Europeană și Banca Europeană de Investiții (BEI) și urmăresc ca deplasarea oamenilor și transportul mărfurilor să devină mai rapide și mai sigure, iar companiile din Republica Moldova să aibă un acces mai ușor la piețele europene. Un rol important îl are Planul de Creștere pentru Moldova, prin care Uniunea Europeană oferă țării un sprijin financiar de 1,9 miliarde de euro până în 2027. Până în prezent, peste 500 de milioane de euro au fost deja debursate pentru reforme și investiții în sectoare-cheie, inclusiv în transport.

„Planul de Creștere pentru Moldova reflectă angajamentul Uniunii Europene de a sprijini reformele și investițiile necesare pentru dezvoltarea țării. O infrastructură modernă pentru Moldova este o parte esențială a acestui efort, întrucât contribuie la conectarea țării la rețelele europene și la consolidarea economiei”, a declarat ambasadoarea UE în Republica Moldova, Iwona Piórko.

Pe lângă proiectele rutiere și feroviare, sunt prevăzute sisteme inteligente de transport și programe pentru creșterea siguranței rutiere. Aproximativ 7,7 milioane de euro sunt destinate reformelor în domeniul transporturilor și consolidării rezilienței economice.

Unul dintre obiective este și conectarea Republicii Moldova la Rețeaua Transeuropeană de Transport (TEN-T), sistemul care leagă orașe, porturi și centre economice din Europa prin drumuri, căi ferate, rute maritime și huburi logistice. Integrarea în această rețea oferă acces la principalele coridoare europene și la noi oportunități de finanțare pentru infrastructură și ar urma să faciliteze comerțul și atragerea investițiilor.

„Investițiile în infrastructură sunt esențiale pentru o economie mai competitivă și mai bine conectată la piețele europene. Prin proiectele pe care le sprijinim, Republica Moldova face pași concreți spre integrarea în rețelele europene și spre crearea unor oportunități reale de dezvoltare”, a declarat Alberto Carlei, șeful reprezentanței Băncii Europene de Investiții în Republica Moldova.

Mai multe dintre proiectele pregătite beneficiază de sprijin prin Facilitatea pentru Investiții în Conectivitate în Parteneriatul Estic (EPIC), finanțată de UE și BEI. Facilitatea oferă expertiză pentru pregătirea proiectelor, astfel încât acestea să respecte standardele europene și să poată obține finanțare. Printre proiectele de referință se numără modernizarea sectoarelor 4–6 ale centurii Chișinăului, a traseului M3, care leagă capitala de portul de la Dunăre, și a traseului R7, important pentru conexiunile Republicii Moldova cu Ucraina și România.

Un alt proiect strategic vizează linia feroviară Chișinău–Ungheni. Aceasta urmează să devină prima cale ferată electrificată din Republica Moldova și să fie construită la standarde europene. Totodată, este pregătită construcția unui terminal multimodal de mărfuri la Chișinău.

EPIC a fost lansată în 2022 de Comisia Europeană, Banca Europeană de Investiții, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare și Banca Mondială. Inițiativa are drept scop îmbunătățirea conectivității în regiunea Parteneriatului Estic și dintre aceasta și Uniunea Europeană.