Șeful unui Penitenciar a încălcat regimul juridic. Riscă să nu mai dețină o funcție publică sau de demnitate publică

Autoritatea Națională de Integritate (ANI) a stabilit încălcarea regimului juridic al incompatibilităților de către Șeful Penitenciarului nr. 12 din orașul Bender al Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP).

ANI a inițiat procedura de control, în baza unei sesizări în care se denunța faptul că șeful Penitenciarului nr. 12 din orașul Bender administrează afacerile sale în timp ce deține calitatea de funcționar public cu statut special.

În urma probatoriului Inspectoratul de integritate a depistat că șeful Penitenciarului a deținut mai multe funcții publice cu statut special, începând cu anul 2016. Însă, din anul 2001 până în anul 2019, acesta și-a administrat și întreprinderea individuală. În baza informațiilor oferite de ASP, întreprinderea a fost înregistrată cu activitatea în domeniul comerțului cu amănuntul al produselor alimentare, băuturi și produse de tutun, textilelor, îmbrăcămintei, produse din piele, etc.

Conform legislației speciale a ANI, din momentul accederii în funcție, în anul 2016, subiectul a avut termenul legal de 30 de zile pentru a-și soluționa starea de incompatibilitate. Însă, această acțiune nu a fost întreprinsă, fapt pentru care a admis încălcarea acestui regim juridic.

Potrivit șefului penitenciarului, firma nu a înregistrat activități și din anul 2019 a fost radiată din Registrul de Stat. Totuși, inspectorul de integritate a contrazis explicațiile subiectului prin faptul că documentele furnizate de ASP demonstrează deținerea activă a calităților de fondator și administrator, indiferent de prezența sau lipsa unei activități economice.

În cazul în care actul emis de ANI va rămâne definitiv, șeful Penitenciarului nr. 12 riscă să fie decăzut din dreptul de a mai deține o funcție publică sau de demnitate publică, urmând să fie înscris în Registrul Interdicțiilor.

De asemenea, ANI va sesiza ANP pentru demiterea acestuia din funcția actuală.

Șeful Penitenciarului este în drept să conteste actul de constatare.

#penitenciar #sef #incalcare #ANI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.