Șeful unui Penitenciar a încălcat regimul juridic. Riscă să nu mai dețină o funcție publică sau de demnitate publică

Autoritatea Națională de Integritate (ANI) a stabilit încălcarea regimului juridic al incompatibilităților de către Șeful Penitenciarului nr. 12 din orașul Bender al Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP).

ANI a inițiat procedura de control, în baza unei sesizări în care se denunța faptul că șeful Penitenciarului nr. 12 din orașul Bender administrează afacerile sale în timp ce deține calitatea de funcționar public cu statut special.

În urma probatoriului Inspectoratul de integritate a depistat că șeful Penitenciarului a deținut mai multe funcții publice cu statut special, începând cu anul 2016. Însă, din anul 2001 până în anul 2019, acesta și-a administrat și întreprinderea individuală. În baza informațiilor oferite de ASP, întreprinderea a fost înregistrată cu activitatea în domeniul comerțului cu amănuntul al produselor alimentare, băuturi și produse de tutun, textilelor, îmbrăcămintei, produse din piele, etc.

Conform legislației speciale a ANI, din momentul accederii în funcție, în anul 2016, subiectul a avut termenul legal de 30 de zile pentru a-și soluționa starea de incompatibilitate. Însă, această acțiune nu a fost întreprinsă, fapt pentru care a admis încălcarea acestui regim juridic.

Potrivit șefului penitenciarului, firma nu a înregistrat activități și din anul 2019 a fost radiată din Registrul de Stat. Totuși, inspectorul de integritate a contrazis explicațiile subiectului prin faptul că documentele furnizate de ASP demonstrează deținerea activă a calităților de fondator și administrator, indiferent de prezența sau lipsa unei activități economice.

În cazul în care actul emis de ANI va rămâne definitiv, șeful Penitenciarului nr. 12 riscă să fie decăzut din dreptul de a mai deține o funcție publică sau de demnitate publică, urmând să fie înscris în Registrul Interdicțiilor.

De asemenea, ANI va sesiza ANP pentru demiterea acestuia din funcția actuală.

Șeful Penitenciarului este în drept să conteste actul de constatare.

#penitenciar #sef #incalcare #ANI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

The Wall Street Journal relatează că ideea centrală din planul de pace al lui Donald Trump pentru Ucraina este inspirată direct dintr-o propunere a Moscovei: pace prin afaceri, nu prin negocieri politice tradiționale. Potrivit surselor citate, apropiați ai lui Trump și emisari ai Kremlinului au lucrat în secret la un proiect economic de proporții istorice.

Conform WSJ, trimisul special Steve Witkoff, șeful Fondului Rus de Investiții Directe Kirill Dmitriev și ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, au elaborat un plan informal evaluat la 2 trilioane de dolari, menit să stabilizeze economia Rusiei după ani de sancțiuni. Modelul propus ar fi oferit companiilor americane prioritate absolută la investiții și dividende, înaintea actorilor economici europeni. Dmitriev ar fi promovat în cerc restrâns o idee extrem de controversată: folosirea celor 300 de miliarde de dolari din activele Băncii Centrale a Rusiei înghețate în Europa pentru proiecte comune ruso-americane și pentru reconstrucția Ucrainei sub conducere americană.

Propunerea Kremlinului ar fi inclus, de asemenea, un parteneriat extins între companii americane și rusești pentru exploatarea resurselor minerale uriașe ale Arcticii, precum și a altor zăcăminte din Federația Rusă. Sursele WSJ susțin că mesajul constant al emisarior lui Putin a fost: „Posibilitățile pentru cele două țări sunt nelimitate”.

Într-un exemplu care a surprins negociatorii americani, Dmitriev ar fi sugerat chiar o misiune comună SUA–Rusia pe Marte, realizată în colaborare cu SpaceX, compania lui Elon Musk — un simbol al potențialei „renașteri” a cooperării dintre două puteri aflate în conflict direct încă din Războiul Rece.

Materialul WSJ arată că aceste discuții neoficiale au avut loc timp de luni de zile, în paralel cu negocierile pentru încetarea focului în Ucraina. Deocamdată, nici Casa Albă, nici Kremlinul nu au confirmat public aceste idei, însă publicarea lor ridică întrebări majore despre direcția pe care o pot lua relațiile dintre Washington și Moscova în cazul unui eventual acord de pace.

Propunerea — descrisă de o sursă ca „o încercare de a transforma dușmănia geopolitică în profit economic” — rămâne pentru moment una dintre cele mai controversate idei apărute în contextul negocierilor privind viitorul războiului din Ucraina.