Șeful unui Penitenciar a încălcat regimul juridic. Riscă să nu mai dețină o funcție publică sau de demnitate publică

Autoritatea Națională de Integritate (ANI) a stabilit încălcarea regimului juridic al incompatibilităților de către Șeful Penitenciarului nr. 12 din orașul Bender al Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP).

ANI a inițiat procedura de control, în baza unei sesizări în care se denunța faptul că șeful Penitenciarului nr. 12 din orașul Bender administrează afacerile sale în timp ce deține calitatea de funcționar public cu statut special.

În urma probatoriului Inspectoratul de integritate a depistat că șeful Penitenciarului a deținut mai multe funcții publice cu statut special, începând cu anul 2016. Însă, din anul 2001 până în anul 2019, acesta și-a administrat și întreprinderea individuală. În baza informațiilor oferite de ASP, întreprinderea a fost înregistrată cu activitatea în domeniul comerțului cu amănuntul al produselor alimentare, băuturi și produse de tutun, textilelor, îmbrăcămintei, produse din piele, etc.

Conform legislației speciale a ANI, din momentul accederii în funcție, în anul 2016, subiectul a avut termenul legal de 30 de zile pentru a-și soluționa starea de incompatibilitate. Însă, această acțiune nu a fost întreprinsă, fapt pentru care a admis încălcarea acestui regim juridic.

Potrivit șefului penitenciarului, firma nu a înregistrat activități și din anul 2019 a fost radiată din Registrul de Stat. Totuși, inspectorul de integritate a contrazis explicațiile subiectului prin faptul că documentele furnizate de ASP demonstrează deținerea activă a calităților de fondator și administrator, indiferent de prezența sau lipsa unei activități economice.

În cazul în care actul emis de ANI va rămâne definitiv, șeful Penitenciarului nr. 12 riscă să fie decăzut din dreptul de a mai deține o funcție publică sau de demnitate publică, urmând să fie înscris în Registrul Interdicțiilor.

De asemenea, ANI va sesiza ANP pentru demiterea acestuia din funcția actuală.

Șeful Penitenciarului este în drept să conteste actul de constatare.

#penitenciar #sef #incalcare #ANI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova rămâne una dintre puținele țări din lume unde banii trimiși de cetățenii plecați la muncă peste hotare au o pondere uriașă în economie. Potrivit studiului „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova” realizat de IDIS „Viitorul”, numărul moldovenilor care lucrează în străinătate îl depășește pe cel al angajaților oficiali din țară, iar remitențele continuă să fie un pilon al Produsului Intern Brut (PIB).

În ultimii 15 ani, sumele trimise de diaspora au depășit valoarea totală a salariilor plătite în interiorul țării, iar timp de un deceniu, ele au fost chiar mai mari decât veniturile obținute din exporturi. Datele Băncii Naționale arată că transferurile nete de valută au însumat 1,74 miliarde USD în 2022, 1,62 miliarde USD în 2023 și 1,60 miliarde USD în primele nouă luni din 2024.

Totuși, experții IDIS subliniază că cifrele oficiale nu reflectă volumul real al banilor trimiși acasă. Mulți moldoveni preferă metode alternative — aduc bani personal, trimit prin rude sau utilizează carduri emise în străinătate, dar folosite în Republica Moldova. Un indicator mai realist îl reprezintă vânzările nete de valută realizate de persoanele fizice, care includ toată valuta schimbată în țară, indiferent de cum a fost adusă.

Astfel, potrivit BNM, vânzările nete de valută s-au ridicat la 2,47 miliarde USD în 2022, 2,85 miliarde USD în 2023 și 3,10 miliarde USD la sfârșitul trimestrului III din 2024 – cu aproximativ 1,5 miliarde USD mai mult decât transferurile oficiale, ceea ce confirmă că o parte considerabilă a remitențelor circulă pe canale informale.

În ansamblu, volumul total al remitențelor a crescut spectaculos de la 153 milioane USD în anul 2000 la peste 2,8 miliarde USD în 2023, iar sumele cumulate din ultimele două decenii însumează zeci de miliarde de dolari – echivalentul mai multor bugete anuale ale Republicii Moldova.

Raportul IDIS arată totuși o scădere a contribuției diasporei la Bugetul Public Național (BPN). Dacă între 2010–2014 remitențele reprezentau 22,1% din BPN (37,6 miliarde lei), în perioada 2015–2019 ponderea a coborât la 16,6% (43,8 miliarde lei), iar între 2020–2024 a ajuns la 13,4% (58,7 miliarde lei). Chiar și așa, un leu din șapte din bugetul statului provine indirect din contribuțiile diasporei, sub formă de taxe și impozite plătite din consumul alimentat de remitențe.