PSRM este acuzat că vrea să preia conducerea „Barza Albă”. Reacția Ministerului Economiei și Infrastructurii

Președintele Consiliului de Administrație al Societății pe Acțiuni „Barza Albă” din Bălți, Andrei Ivanicov, și-a dat demisia. Motivul demisiei ar fi presiunea politică din partea deputatului PSRM, Alexandr Usatîi, care pretinde la funcția de director general interimar al întreprinderii.

Andrei Ivanicov susține că asupra membrilor se exercită presiuni, de aceea ei ar fi votat în favoarea lui Usatîi.

„În cererea pe care am depus-o la APP am scris că nu sunt de acord cu eliberarea directorului interimar care este acum, pe care l-am numit abia două luni în urmă. Nu sunt de acord că în mod de urgență este numită o altă persoană la această funcție. Dacă nu greșesc, acest Alexandr Usatîi are speacilitatea de pedagog, în timp ce aici trebuie un specialist, vorbim de vinificație. Sunt de părerea că aici e nevoie de un om care să cucerească piața, să facă calitate, de un specialist într-un cuvânt. Înțeleg că se merge pe principiul de politică, dar consider că în așa funcție trebuie de numit un om din domeniu. La o astfel de întreprindere, producția căreia o scoatem peste hotare, trebuie să ne facă față”, a declarat președintele Consiliului de Administrație, Andrei Ivanicov, pentru Nordnews.

Astăzi, deputatul socialist Alexandr Usatîi urma să fie numit în funcția de director general interimar la Societatea pe Acțiuni „Barza Albă”, unul dintre cei mai mari producători de divin din Republica Moldova.

Referitor la acest subiect, Ministerul Economiei și Infrastructurii vine cu precizări pentru a informa corect cetățenii.

Iată cu ce precizări vine MEI:

Legea nr.121/2007 privind administrarea și deetatizarea proprietății publice, prevede în art.7 alin.(2), că organul abilitat cu administrarea şi deetatizarea proprietății publice a statului este Agenția Proprietății Publice. În același articol, se menționează că Ministerul Economiei şi Infrastructurii promovează politica statului în domeniul administrării şi deetatizării proprietății publice.

De menționat că, Anexa nr.41 la Hotărârea Guvernului nr.902/2017 cu privire la organizarea şi funcționarea Agenției Proprietății Publice, stabilește expres lista societăților comerciale cu cota statului în capitalul social în care Agenția Proprietății Publice exercită funcția de deținător de acțiuni (părți sociale).

Suplimentar, în conformitate cu prevederile art.48 alin.(4) lit.c) din Legea nr.1134/1997 privind societățile pe acțiuni, Adunarea generală a acționarilor, dacă statutul nu prevede altfel, aprobă regulamentul organului executiv al societății şi deciziile privind alegerea organului executiv şi numirea conducătorului acestuia sau încetarea înainte de termen a împuternicirilor lui, privind stabilirea cuantumului retribuției muncii lui, remunerației şi compensațiilor, privind tragerea lui la răspundere sau eliberarea de răspundere.

În concluzie, organul executiv (director/administrator) al societății pe acțiuni se alege de către Consiliul societății, iar contractul de muncă cu director/administrator se semnează de către președintele Consiliului.

#presiuni #Barza Alba #MEI #reactie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Comisia Națională a Pieței Financiare a autorizat emisiunea suplimentară de acțiuni a gigantului JLC, cu 11,2 milioane de lei (200 049 de acțiuni ordinare nominative).

Capitalul companiei după majorare va constitui 68,2 milioane de lei divizat în 1 218 429 de acțiuni.

Ultimele date arată că în 2023, JLC a contabilizat un profit de 694,1 milioane de lei și o cifră de afaceri de 1,2 miliarde de lei.

JLC SA deţine peste 68% din capitalul celui de-al doilea producător de lactate din Moldova, Incomlac din Bălţi.

Din grup mai fac parte reţeaua de magazine Jardi, compania de construcţii Monolit, gospodării agricole cu peste 2.000 de hectare de terenuri agricole, dar şi fabrici de lactate în Ucraina, Kazahstan şi România.

Despre Vladimir Jardan care stă în spatele grupului se cunosc puţine, el preluând o parte din afacerile din domeniul lactatelor prin intermediul unui fond de investiţii creat în perioada privatizării contra bonuri patrimoniale în anii 90 ai secolului XX.

Vladimir Jardan a avut conexiuni şi cu băncile implicate în furtul miliardului. Astfel înainte de introducerea administrării specială de către Banca Naţională a Moldovei (BNM) şi iniţierii procedurii de lichidare a Băncii Sociale, milionarul Vladimir Jardan, deţinea direct 0,72% din acțiunile instituției, dar împreună cu acțiunile deținute de firmele Jardi, JLC, Logos-Grup și Incomlac avea 5,28%.