Sergiu Tofilat: O parte din banii obținuți din schema cu energie din 2008 au ajuns la Vlad Plahotniuc

09 Iun. 2021, 17:48
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
09 Iun. 2021, 17:48 // Actual //  MD Bani

Expertul în energetică, Sergiu Tofilat a susținut în cadrul unei conferințe de presă la IPN că jumătate din prejudiciul provocat cetățenilor Republicii Moldova prin schema cu importul energiei electrice din Ucraina, în 2008, a ajuns la o companie offshore a fostului lider democrat Vladimir Plahotniuc.

Potrivit lui Sergiu Tofilat, acum două luni, la Președinție au parvenit informații de la Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor, potrivit căreia, jumătate din banii câștigați de Energopartner (companie intermediar) au ajuns la un offshore care aparține fostului lider democrat – Borg Trades Corporation. Potrivit expertului, a fost și un transfer direct de la Energopartner către Borg Trades Corporation, din care a fost procurat un ceas elvețian de 50 de mii de dolari.

„Având toate aceste materiale, Procuratura a înțeles că nu va putea mușamaliza cauza și, în mai anul acesta, procurorul general a dispus reluarea urmăririi penale. De fapt, a dispus deschiderea unu dosar penal”, a declarat Sergiu Tofilat. În opinia sa, faptele cunoscute până în prezent sunt suficiente pentru tragerea la răspundere a persoanelor vinovate.

De asemenea, Sergiu Tofilat menționează că Igor Dodon, la acea vreme ministru al economiei, a recunoscut public în cadrul unei emisiuni TV că este implicat în schemă. El spune că a aflat despre schemă datorită unei investigații jurnalistice realizate încă în 2008. Alături de colegii săi, a adunat material probatoriu și a depus o plângere la Procuratură.

Potrivit expertului în energetică, până în aprilie 2008, Moldova cumpăra energie electrică din Ucraina de la furnizor, fără intermediar, de la Ukrinterenergo, la un preț de 40 de dolari per MWh. În aprilie 2008, Guvernul Republicii Moldova a trimis o delegație care să negocieze un nou contract de import al energiei. Conducătorul acestei delegații era Igor Dodon, pe atunci ministru al economiei, Marc Rîmiș, administrator la Moldelectrica, și Alexandru Gusev, director la Energocom. Anume Alexandru Gusev a semnat contractual după ce Igor Dodon a încheiat negocierile.

Începând cu luna mai, Moldova avea deja două contracte de procurare a energiei din Ucraina. O parte din energie se cumpăra la direct de la Ukrinterenergo cu 40 de dolari per MWh, iar o altă parte din energie se procura printr-un intermediar – Energopartne, la preț de 53 de dolari. Pentru perioada mai-decembrie 2008, Energopartner a câștigat pe seama cetățenilor moldoveni 14,5 milioane de dolari.

Pe 31 octombrie 2017, a fost depusă o plângere la Procuratură, fiind pornit un proces penal, dar care a fost clasat, la scurt timp, fără ca petiționarii să fie informați. Sergiu Tofilat spune că a aflat despre clasarea dosarului abia anul trecut. Clasarea dosarului a fost contestată, dar a fost refuzată, după care petiționarii s-au adresat în judecată împotriva PCCOCS. A fost obținut câștig de cauză, ceea ce i-a obligat pe procurori să deschidă dosar penal.

La rândul său, expertul Tudor Șoitu a declarat că el și colegii lui sunt gata să ofere consultanță procurorilor pe acest caz. El spune că experții vor urmări pas cu pas care vor fi acțiunile procuraturii și a amintit că toți în fața legii sunt egali.

24 Sept. 2026, 16:19
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
24 Sept. 2026, 16:19 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Prețul gazelor naturale în Europa a revenit pe o traiectorie de creștere, iar dinamica ultimelor luni începe să amintească de criza energetică din 2022, susține economistul Veaceslav Ioniță.

Potrivit calculelor sale, în decembrie 2025 prețul mediu european al gazelor era de aproximativ 6,1 lei pentru un metru cub, iar în septembrie 2026 media lunară ar putea ajunge la circa 16,3 lei/metrul cub. Asta înseamnă o creștere de aproximativ 2,7 ori în doar nouă luni.

Scumpirea s-a acutizat în ultimele luni. De la 9,5 lei/metrul cub în iunie, la 11,3 lei în iulie, 13,2 lei în august și aproximativ 16,3 lei în septembrie. Față de luna iunie, creșterea depășește 70%.

Ioniță spune însă că actuala evoluție a pieței readuce în discuție un paradox al crizei energetice din 2022.

În acel an, prețul mediu european al gazelor a fost de circa 27,8 lei/metrul cub, în timp ce Republica Moldova a procurat gazul, în medie, cu aproximativ 15,2 lei/metrul cub. Diferența favorabilă Moldovei a fost astfel de circa 12,6 lei/metrul cub.

În trimestrul III din 2022, când prețul european a urcat la aproximativ 40,7 lei/metrul cub, costul mediu suportat de Moldova era de circa 29,9 lei/metrul cub, cu aproape 10,8 lei sub benchmarkul european.

„Exact în momentul în care Europa traversa cea mai severă criză a gazelor, formula de achiziție a Moldovei a amortizat o parte importantă a șocului european”, explică economistul.

Situația s-a inversat însă în 2023. Prețul mediu european a coborât la aproximativ 8,7 lei/metrul cub, în timp ce costul mediu al gazului pentru Moldova a rămas la circa 14,6 lei/metrul cub. Astfel, de la un avantaj de 12,6 lei/metrul cub în 2022 s-a trecut la un dezavantaj de aproximativ 5,9 lei/metrul cub în 2023.

Explicația, potrivit lui Ioniță, ține de gazele cumpărate și stocate în perioada prețurilor ridicate. Între mai 2022 și ianuarie 2023, Energocom a procurat aproximativ 600 milioane m³ de gaze la un preț mediu ponderat de 88,21 euro/MWh, echivalentul a circa 929 euro pentru mia de metri cubi, iar o parte importantă a acestor volume a fost depozitată.

Când piața europeană a început să se ieftinească, în stocuri au rămas gaze cumpărate la prețurile ridicate din perioada crizei. Astfel, consumatorii moldoveni au continuat să resimtă în 2023–2024 costul achizițiilor făcute anterior.

Ioniță atrage atenția că simpla comparație dintre prețul de achiziție și evoluția ulterioară a pieței nu este suficientă pentru a demonstra dacă o tranzacție a fost bună sau rea.

„Contează când ai cumpărat, pentru ce perioadă, la ce benchmark disponibil în ziua achiziției și cât din acel gaz a fost consumat imediat sau depozitat”, susține economistul.

În opinia sa, lecția din perioada 2022–2024 devine din nou relevantă în 2026. Piața europeană este încă departe de maximele din 2022, însă ritmul actual de creștere face ca strategia de achiziție și administrarea stocurilor să redevină esențiale.

„Acesta este paradoxul anului 2022: anul asociat cu cele mai mari probleme ale gazelor a fost, în comparație cu piața europeană, anul în care Moldova a beneficiat de cea mai mare diferență favorabilă de preț”, conchide Ioniță.