Marea Britanie interzice vânzarea becurilor cu halogen. Până în 2023 se vor comercializa nici tuburile fluorescente

Marea Britanie va interzice vânzarea becurilor cu halogen, începând din luna septembrie, iar din 2023 urmează să fie interzisă şi vânzarea tuburilor fluorescente. Decizia este luată cadrul procesului de tranziţie energetică a acestei ţări precum şi pentru a favoriza becurile LED care consumă mai puţină electricitate.

Această interdicţie, precum şi trecerea la becurile LED, va evita emiterea a 1,26 milioane de tone de CO2 în fiecare an, adică echivalentul emisiilor a 500.000 de automobile.

În plus, decizia va permite britanicilor „să economisească 75 de lire sterline pe an în factura la electricitate”, se arată într-un comunicat publicat miercuri de Ministerul britanic pentru Mediul de Afaceri. Becurile cu LED, care în prezent reprezintă două treimi din totalul becurilor vândute în prezent în Marea Britanie, „au o durată de viaţă de cinci ori mai mare decât cea a becurilor cu halogen iar la aceeaşi luminozitate utilizează cu 80% mai puţină energie”, se mai arată în comunicatul citat.

Becurile cu halogen au început să fie retrase de pe piaţa din Marea Britanie din 2018. Guvernul de la Londra vrea ca becurile cu LED să reprezinte 80% din toate becurile vândute în această ţară în anul 2030. Cu toate acestea, unele modele precum becurile cu halogen de tip R7 şi tuburile fluorescente T5, vor beneficia totuşi de o excepţie.

Becurile cu halogen sunt deja interzise la vânzare în Uniunea Europeană.

Marea Britanie, gazda următorului summit privind schimbările climatice, COP26, s-a angajat să ajungă la neutralitatea emisiilor de carbon până în 2050.

#becuri cu halogen #interdictie #Marea Britanie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul intenționează să introducă din nou regimul de licențiere a importurilor de cereale, măsura urmând să fie discutată la ședința Executivului de săptămâna viitoare. Anunțul a fost făcut de premierul Vasile Tofan, care susține că intervenția este menită să protejeze producătorii și exportatorii moldoveni de presiunile asupra prețurilor, dar avertizează că decizia implică și riscuri pentru alte sectoare ale economiei.

„La următoarea ședință a Guvernului, vom recomanda introducerea regimului de licențiere pentru importurile de cereale”, a anunțat Tofan.

Premierul afirmă că, în mod normal, statul ar trebui să intervină cât mai puțin pe piață, însă situația actuală impune găsirea unui echilibru între interesele agricultorilor și cele ale industriilor care folosesc cerealele drept materie primă.

Potrivit lui, limitarea importurilor prin licențiere ar putea proteja fermierii moldoveni, dar în același timp poate scumpi materia primă pentru morărit, panificație, zootehnie și industria uleiurilor.

Tofan avertizează că, dacă aceste sectoare își pierd competitivitatea, Republica Moldova riscă să importe mai multe produse cu valoare adăugată mai mare, precum făină, carne, lapte și ulei, în loc să le producă pe piața internă.

„Cele mai dificile sunt [deciziile] de tip 50/50, când trebuie să cântărești interese legitime, dar diferite, și să alegi soluția care implică cele mai mici riscuri pentru economie în ansamblu. Aceasta este una dintre ele”, a explicat premierul.

Șeful Guvernului susține însă că există și semnale favorabile pentru agricultori. Primele date privind recolta din acest an ar indica rezultate bune, iar în cazul rapiței au fost înregistrate randamente ridicate în mai multe regiuni și prețuri peste nivelul de anul trecut.

Un alt factor favorabil ar putea veni de pe piața europeană. Potrivit premierului, perspectivele pentru unele culturi s-au deteriorat semnificativ în Europa. Recolta de porumb este estimată în prezent la un nivel cu aproape 20% sub media ultimilor cinci ani, iar oferta mai redusă ar putea susține prețurile regionale la cereale.

Tofan spune că aceste perspective nu elimină însă problemele agricultorilor moldoveni, care operează cu marje reduse și sunt expuși atât riscurilor climatice, cât și unei piețe regionale afectate de război și perturbări logistice.

Mecanismul concret de licențiere urmează să fie stabilit la ședința Guvernului de săptămâna viitoare. Potrivit premierului, un regim similar a fost aplicat în perioada 2024–2025 și ar fi avut „efecte benefice” pentru producătorii autohtoni de cereale.

Noua măsură ar urma să aibă caracter temporar și să fie valabilă până la 31 octombrie 2026.

Pe termen lung, Tofan afirmă că autoritățile trebuie să se concentreze pe reducerea costurilor logistice, îmbunătățirea accesului la piețele externe, dezvoltarea capacităților de depozitare și procesare, facilitarea finanțării și creșterea competitivității sectorului agricol.

„Protejarea fermierilor este importantă. La fel de important este să nu slăbim, fără să vrem, celelalte ramuri ale economiei care depind de cereale”, a conchis premierul.