(FOTO) Chile a inaugurat cea mai mare centrală solară termică din America Latină. Poate opera 24 de h pe zi

09 Iun. 2021, 15:24
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
09 Iun. 2021, 15:24 // Actual //  MD Bani

Chile a inaugurat marţi prima centrală termică solară din America Latină în deşertul Atacama, cea mai uscată şi mai însorită din lume, un proiect care ar trebui să ajute ţara să atingă neutralitatea emisiilor de dioxid de carbon la orizontul anului 2050.

Centrala se află într-o zonă circulară de peste 700 de hectare și conține 10.600 de panouri solare înconjoară un turn înalt de 250 de metri, al cărui vârf este ţinta razelor soarelui, scrie Digi24.

Un rezervor ce conţine săruri topite este astfel încălzit la peste 560 de grade pentru a produce abur care acţionează o turbină ce generează 110 megawaţi de energie electrică curată.

Această infrastructură este legată la o centrală fotovoltaică adiacentă, iar cele două oferă împreună un total de 210 megawaţi de energie regenerabilă.

Proiectul numit „Cerrado dominador” are particularitatea de a putea opera 24 de ore pe zi, chiar şi în zilele neînsorite, deoarece sărurile topite generează energie timp de 17.5 ore, scrie Agerpres.

„Acest lucru ne va permite să economisim anual peste 600.000 de tone de emisii de CO2. Este echivalentul a ceea ce emit 300.000 de maşini într-un an”, a declarat preşedintele chilian Sebastian Pinera la lansarea proiectului, a cărui construcţie a început în 2014.

Acest proiect al companiilor spaniole Abengoa şi Acciona a fost construit în apropierea municipiului Maria Elena, situat la aproximativ 200 de kilometri est de oraşul de coastă Antofagasta, în mijlocul deşertului Atacama, la aproximativ 3.000 de metri deasupra nivelului mării.

Pinera a declarat că acesta este un nou pas în angajamentul Chile de a-şi reînnoi matricea energetică până în 2050 şi de a atinge la acea dată neutralitatea carbonului prevăzută în Acordul de la Paris, adică să fie o ţară fără emisiile nete de CO2.

Chile intenţionează, de asemenea, să devină un nume de referinţă în producţia de hidrogen verde, ce face obiectul unui consens larg în întreaga lume în calitate de combustibil destinat înlocuirii combustibililor fosili poluanţi.

La forumul climatic CEM12 / MI6, pe care Chile l-a găzduit virtual, această ţară s-a angajat alături de Marea Britanie, Australia şi Uniunea Europeană să promoveze hidrogenul verde drept combustibil.

 

22 Iul. 2026, 17:56
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Grîu Tatiana
22 Iul. 2026, 17:56 // Bănci şi Finanţe //  Grîu Tatiana

Criptomonedele și alte active digitale vor avea reguli clare de funcționare în Moldova, dacă Parlamentul va adopta proiectul de lege aprobat de Guvern. Documentul stabilește, pentru prima dată, cine poate emite și tranzacționa criptoactive, ce obligații vor avea companiile din domeniu și ce măsuri vor fi aplicate pentru protejarea investitorilor.

Proiectul introduce un cadru legal dedicat pieței criptoactivelor și transpune parțial Regulamentul european privind piețele criptoactivelor (MiCA). Supravegherea domeniului va fi împărțită între Banca Națională a Moldovei și Comisia Națională a Pieței Financiare, care vor autoriza și monitoriza participanții la piață.

Noile reguli obligă companiile să ofere informații complete și corecte despre produsele pe care le lansează și să respecte cerințe stricte de transparență. În același timp, legea introduce măsuri pentru prevenirea manipulării pieței, utilizării informațiilor privilegiate și combaterii spălării banilor, astfel încât tranzacțiile cu criptoactive să se desfășoare într-un mediu mai sigur.

Proiectul împarte criptoactivele în trei categorii: tokenuri de monedă electronică, care își mențin valoarea în raport cu o monedă oficială, tokenuri raportate la active, care sunt legate de valoarea unuia sau mai multor active, și alte tipuri de criptoactive, inclusiv tokenurile utilitare.

În același timp, legea nu se va aplica NFT-urilor și nici activelor digitale care sunt deja încadrate ca instrumente financiare, depozite, produse de asigurare, fonduri de pensii sau sisteme de securitate socială.

O noutate importantă este obligația emitenților de a publica o „carte albă” (white paper) înainte de lansarea unui criptoactiv. Aceasta va trebui să conțină informații despre proiect, tehnologia utilizată, riscurile investiției și drepturile cumpărătorilor, inclusiv avertismentul că un criptoactiv își poate pierde parțial sau chiar integral valoarea și că nu este garantat de schema de garantare a depozitelor.

Proiectul prevede și câteva excepții. De exemplu, obligația publicării unei cărți albe nu va exista pentru ofertele adresate unui număr mai mic de 150 de persoane dintr-un stat sau pentru cele cu o valoare totală de până la 1 milion de euro într-o perioadă de 12 luni.

Inițiativa legislativă urmează să fie examinată de către Parlament.