(FOTO) Chile a inaugurat cea mai mare centrală solară termică din America Latină. Poate opera 24 de h pe zi

Chile a inaugurat marţi prima centrală termică solară din America Latină în deşertul Atacama, cea mai uscată şi mai însorită din lume, un proiect care ar trebui să ajute ţara să atingă neutralitatea emisiilor de dioxid de carbon la orizontul anului 2050.

Centrala se află într-o zonă circulară de peste 700 de hectare și conține 10.600 de panouri solare înconjoară un turn înalt de 250 de metri, al cărui vârf este ţinta razelor soarelui, scrie Digi24.

Un rezervor ce conţine săruri topite este astfel încălzit la peste 560 de grade pentru a produce abur care acţionează o turbină ce generează 110 megawaţi de energie electrică curată.

Această infrastructură este legată la o centrală fotovoltaică adiacentă, iar cele două oferă împreună un total de 210 megawaţi de energie regenerabilă.

Proiectul numit „Cerrado dominador” are particularitatea de a putea opera 24 de ore pe zi, chiar şi în zilele neînsorite, deoarece sărurile topite generează energie timp de 17.5 ore, scrie Agerpres.

„Acest lucru ne va permite să economisim anual peste 600.000 de tone de emisii de CO2. Este echivalentul a ceea ce emit 300.000 de maşini într-un an”, a declarat preşedintele chilian Sebastian Pinera la lansarea proiectului, a cărui construcţie a început în 2014.

Acest proiect al companiilor spaniole Abengoa şi Acciona a fost construit în apropierea municipiului Maria Elena, situat la aproximativ 200 de kilometri est de oraşul de coastă Antofagasta, în mijlocul deşertului Atacama, la aproximativ 3.000 de metri deasupra nivelului mării.

Pinera a declarat că acesta este un nou pas în angajamentul Chile de a-şi reînnoi matricea energetică până în 2050 şi de a atinge la acea dată neutralitatea carbonului prevăzută în Acordul de la Paris, adică să fie o ţară fără emisiile nete de CO2.

Chile intenţionează, de asemenea, să devină un nume de referinţă în producţia de hidrogen verde, ce face obiectul unui consens larg în întreaga lume în calitate de combustibil destinat înlocuirii combustibililor fosili poluanţi.

La forumul climatic CEM12 / MI6, pe care Chile l-a găzduit virtual, această ţară s-a angajat alături de Marea Britanie, Australia şi Uniunea Europeană să promoveze hidrogenul verde drept combustibil.

#chile #centrala solara termica #inaugurare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.