Serviciile secrete occidentale duc un război psihologic cu Putin. Informațiile sunt dominate de eșecurile Rusiei

Agențiile de informații occidentale poartă un război psihologic cu privire la Ucraina direct cu președintele rus Vladimir Putin, un expert la astfel de acțiuni, care acum experimentează o doză din propriul medicament.

Statele Unite și aliații săi conturează o imagine a unei Armate ruse blocate, demoralizate și disfuncționale care suferă pierderi dezastruoase pe câmpul de luptă și, în același timp, evocă o viziune a tensiunii politice tot mai mari din interiorul Kremlinului. Ei susțin că liderul rus este izolat, prost sfătuit și lipsit de informații reale despre cât de rău merge războiul.

Guvernele occidentale îl împiedică pe Putin să definească narațiunea războiului – așa cum au făcut-o și înainte de a începe, când informațiile lor desecretizate au numit prevăzut corect o invazie, deși mulți experți geopolitici au considerat că era puțin probabilă.

Este o poziție complicată pentru un lider rus care a desfășurat el însuși războiul informațional, în special în timp ce se amesteca în alegerile americane și europene. Detaliile remarcabile ale evaluărilor desecretizate ale serviciilor de informații trebuie să fie, de asemenea, deosebit de supărătoare pentru Putin, fost ofițer KGB și șef de informații. Și lasă deschisă posibilitatea ca agențiile de informații occidentale să aibă capacitatea de a vedea în profunzime efortul de război al Kremlinului și politica internă, ceea ce este de natură să-l înfurie pe liderul rus și ar putea deschide mai multe fisuri în regimul său.

Dorința guvernelor occidentale de a fi atât de deschise cu privire la ceea ce observă în interiorul Ucrainei și Moscovei i-a surprins chiar și pe unii spioni veterani.

Complicațiile unei strategii bazate pe intelligence

Este puțin probabil ca fluxul de informații să se termine curând. Asta pentru că pare să aibă rădăcini într-o problemă de moral din interiorul forțelor armate ruse, care a devenit evidentă ca urmare a interceptării comunicațiilor.

Totuși, există motive de prudență în interpretarea războiului doar pe baza evaluărilor serviciilor de informații ale Occidentului.

Informațiile de la serviciile secrete, prin definiție, reprezintă o afacere destul de tulbure. Informațiile despre operațiunile rusești în Ucraina și izolarea aparentă a lui Putin la Moscova spun doar lumii exterioare ceea ce vor să facă public serviciile de informații occidentale. Prin urmare, nu există nicio modalitate pentru cei din afară să știe dacă aceste instantanee oferă o imagine completă sau una mai selectivă.

Au existat mai multe cazuri în istoria americană recentă – de exemplu, înainte de invazia SUA a Irakului în 2003, când evaluările serviciilor de informații americane s-au dovedit a fi defectuoase. În această criză, totuși, comunitatea ascunsă și-a reparat o parte din reputația sa. Timp de săptămâni, SUA au avertizat că Putin se pregătește să-și trimită forțele peste granița cu Ucraina. Până și ucrainenii erau sceptici.

Apoi, cu câteva ore înainte ca invazia să se întâmple efectiv, SUA au emis un avertisment că incursiunea este iminentă. Și s-a dovedit corectă.

Totuși, problemele întâmpinate de forța de invadare rusă au surprins agențiile de informații occidentale și au provocat o reevaluare a presupunerilor cu privire la puterea forțelor militare și a conducerii Rusiei.

Șeful Comandamentului European al SUA, generalul Tod Wolters, a declarat la o audiere la Senat săptămâna aceasta că ar putea exista un decalaj de informații care să determine SUA să supraestimeze puterea Rusiei și să subestimeze apărarea ucraineană.

Dar chiar și această scăpare nu face decât să sublinieze performanța surprinzător de slabă a forțelor Rusiei și atrage atenția asupra acesteia, avansând și mai mult obiectivele Occidentului.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#servicii secrete #razboi #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Energiei, Victor Parlicov, a avertizat asupra provocărilor majore din sectorul energetic, subliniind necesitatea unor măsuri urgente pentru a evita o criză. În cadrul emisiunii „Cabinetul din umbră” de la Jurnal TV, Parlicov a explicat că Moldova ar putea fi nevoită să crească importurile de energie din România și să interzică exporturile de energie regenerabilă pentru a asigura securitatea internă, în cazul în care regiunea stângă a Nistrului nu va mai primi gaz rusesc.

„Acum exportăm energie din surse regenerabile, inclusiv până în Croația. Însă, în contextul actual, trebuie să prioritizăm consumul intern. Activarea celulei de criză și a Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE) este inevitabilă, deoarece incertitudinile devin zilnice,” a declarat Parlicov.

El a evidențiat impactul negativ al atacurilor cu rachete asupra interconexiunilor energetice cu Ucraina, un aspect pe care l-a numit „un element major de securitate.” Ministrul a adăugat că, dacă situația o cere, este dispus să participe la discuții cu Gazprom.

„Am primit o invitație pentru astfel de discuții și consider că este o decizie corectă, având în vedere circumstanțele,” a precizat Parlicov.

Referindu-se la posibilitatea ca regiunea transnistreană să rămână fără gaz rusesc începând cu 1 ianuarie 2025, ministrul a declarat că situația este alarmantă.

„Acolo spiritele nu sunt deloc optimiste. Ei conștientizează că un astfel de scenariu răstoarnă tot ce s-a construit acolo până acum. De mult timp am avertizat că gazul gratuit nu este o soluție permanentă și că trebuie să crească treptat tarifele interne,” a explicat ministrul.

Parlicov a subliniat că o criză în regiunea transnistreană va afecta întreaga țară.

„În cazul în care regiunea intră în criză, toată țara va intra într-un regim de supraviețuire. Decizia de a continua sau nu livrările va fi luată de Rusia în ultimul moment, iar noi trebuie să fim pregătiți, inclusiv cu sprijin extern,” a spus el.

Ministrul a avertizat că Moldova trebuie să ia în considerare scenariul în care tranzitul de gaz prin Ucraina va fi oprit. „Trebuie să știm din timp dacă un astfel de scenariu va deveni realitate, pentru a ne organiza eficient și a ne coordona cu partenerii internaționali,” a concluzionat Victor Parlicov.