Setea moldovenilor pentru tehnică se traduce în dobânzi halucinante la microfinanțare. Șeful IuteCredit explică de ce

Companiile de microfinanțare sunt cunoscute în Republica Moldova pentru lejeritatea acordării creditelor, dar și a dobânzilor foarte mari, care ajung în unele cazuri și 500% anual. CEO IuteCredit, Tarmo Sild din Estonia, prezent și în Republica Moldova spune că de exemplu, dobânda medie de 48% de la companie e una normală.

Potrivit șefului IuteCredit, compania de microfinanțare ia bani de la la Bursa Frankfurt, cu 11% anual. Pe pagina web a companiei, calculatorul de credite arată o rată efectivă de 83%.

Dobânda medie este de circa 48%. Dacă luați 500 de euro și returnați câte 50 de euro în fiecare lună, înseamnă că în decurs de un an returnați 600 de euro”, a punctat Tarmo Sild într-un interviu pentru newsmaker.

În opinia lui, dobânda este normală. „Vorbiți despre calculatorul de credite. Iar eu vorbesc despre exemple concrete privind achiziția de lucruri. Aproape o jumătate din portofoliul nostru îl constituie achiziția de tehnică și obiecte și un pic mai mult – obținerea banilor cash. Eu cred că, pentru consum, creditele au sens”.

Comparativ cu băncile dobânzile la companiile de microfinanțare sunt de câteva ori mai mari.

Nu vreau să explic ce e normal și ce nu. Fiecare persoană poate alege. Voi explica de ce prețul nostru este acesta. Există costul capitalului pe care noi înșine îl luăm cu împrumut, la care se adaugă costurile de lucru ce țin de verificările clientului și semnarea contractului, plus costurile pentru pierderile creditului, deoarece unii clienți nu le rambursează, plus riscurile valutare”, a mai spus CEO IuteCredit.

Potrivit ultimelor date ale Comisiei Naționale a Pieței Financiare, companiile de microfinanțare au înregistrat un profit de 707 mil. de lei, de două ori mai mare în nouă luni ale anului 2021 față de perioada similară a anului precedent. IuteCredit a contabilizat un profit de 67,4 mil. de lei și este pe locul trei în topul companiilor.

Activitatea companiilor de microfinanțare este reglementată de Comisia Națională a Pieței Financiare. Companiile de microfinanţare de pe piaţa financiară moldovenească abundă de oferte de creditare, care par a fi una mai atrăgătoare decât alta. Aceste oferte îi ademenesc în special pe oamenii simpli, ajunşi la limita disperării, analfabeţi juridic, care semnează contracte fără ca să le citească. Moldovenii sunt ademeniţi să apeleze la companiile de microfinanţare pentru procedura simplificată de eliberare a creditelor, spre deosebire de băncile comerciale, care impun cerinţe pe care oamenii de rând nu le pot întruni, cum ar fi angajarea oficială în câmpul muncii. În consecinţă, moldoveni care au luat credite de la organizaţii de microfinanţare au ajuns să fie deposedaţi de bunuri, inclusiv de locuinţe, după aceea au fost puşi în situaţia să achite sume care depășesc de câteva ori suma împrumutată.

#microfinanțare #bani #credit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a lansat procedura de contractare a serviciilor de consultanță pentru elaborarea unui studiu complex de Evaluare a Impactului asupra Mediului și Social (EIMS), necesar proiectului de extindere a Portul Giurgiulești gestionat de stat, în sumă de 660 mii de lei. Studiul vizează atât impactul la nivel național, cât și pe cel transfrontalier, având în vedere amplasarea proiectului într-o zonă cu sensibilitate ecologică excepțională, la confluența Dunării cu Prutul.

Potrivit Caietului de Sarcini, contractul are o durată maximă de șapte luni de la semnare și presupune realizarea unor analize exhaustive privind biodiversitatea, corpurile de apă, solurile, peisajul, emisiile și deșeurile generate, precum și formularea unor măsuri clare de prevenire, reducere și compensare a impacturilor negative. Rezultatul final va fi un Plan de Management de Mediu și Social, care să ghideze fazele de construcție și operare ale extinderii portului.

Autoritățile subliniază că proiectul trebuie să respecte un cadru legal strict, inclusiv legislația națională în domeniul protecției mediului și convențiile internaționale aplicabile. Amplasamentul se află în aria Rezervația Biosferei Prutul de Jos, inclusă în Rețeaua Mondială UNESCO, în zona Ramsar „Lacurile Prutului de Jos” și într-un sit Emerald, ceea ce impune evaluări detaliate și proceduri speciale. În acest context, aplicarea Convenția Espoo este obligatorie, consultantul urmând să analizeze potențialele efecte asupra mediului din statele vecine și să sprijine consultările transfrontaliere.

Caietul de Sarcini prevede realizarea unor studii de bază ample, inclusiv inventare floristice și faunistice pe teren, analize hidrologice și hidromorfologice ale Dunării și Prutului, studii pedologice, geologice și climatice, precum și modelări predictive privind dinamica apelor, sedimentarea și riscurile de inundații. De asemenea, va fi analizată o gamă de alternative rezonabile, inclusiv opțiunea de a nu realiza proiectul, pentru a justifica soluția finală aleasă.

Inițiativa vine pe fundalul controverselor generate anul trecut, când MIDR a promovat un proiect de hotărâre ce viza schimbarea destinației unui teren forestier de peste 61 de hectare din extravilanul satului Giurgiulești, teren aflat în administrarea Ministerului Mediului și a Agenției „Moldsilva”. Propunerea presupunea transferul acestuia către Agenția Proprietății Publice, pentru utilizare industrială și de transport, fără compensarea pierderilor forestiere, fapt care a stârnit reacții critice din partea experților și organizațiilor de mediu.

Specialiștii au avertizat că o asemenea schimbare ar putea contraveni legislației privind ariile naturale protejate și angajamentelor internaționale ale Republicii Moldova, inclusiv obiectivelor asumate prin strategia „Moldova Europeană 2030”, care prevede extinderea suprafeței ariilor protejate. În acest context, autoritățile susțin că studiul EIMS este esențial pentru a clarifica legalitatea, fezabilitatea și impactul real al extinderii Portului Giurgiulești, înainte de orice decizie finală privind implementarea proiectului.