Setea moldovenilor pentru tehnică se traduce în dobânzi halucinante la microfinanțare. Șeful IuteCredit explică de ce

Companiile de microfinanțare sunt cunoscute în Republica Moldova pentru lejeritatea acordării creditelor, dar și a dobânzilor foarte mari, care ajung în unele cazuri și 500% anual. CEO IuteCredit, Tarmo Sild din Estonia, prezent și în Republica Moldova spune că de exemplu, dobânda medie de 48% de la companie e una normală.

Potrivit șefului IuteCredit, compania de microfinanțare ia bani de la la Bursa Frankfurt, cu 11% anual. Pe pagina web a companiei, calculatorul de credite arată o rată efectivă de 83%.

Dobânda medie este de circa 48%. Dacă luați 500 de euro și returnați câte 50 de euro în fiecare lună, înseamnă că în decurs de un an returnați 600 de euro”, a punctat Tarmo Sild într-un interviu pentru newsmaker.

În opinia lui, dobânda este normală. „Vorbiți despre calculatorul de credite. Iar eu vorbesc despre exemple concrete privind achiziția de lucruri. Aproape o jumătate din portofoliul nostru îl constituie achiziția de tehnică și obiecte și un pic mai mult – obținerea banilor cash. Eu cred că, pentru consum, creditele au sens”.

Comparativ cu băncile dobânzile la companiile de microfinanțare sunt de câteva ori mai mari.

Nu vreau să explic ce e normal și ce nu. Fiecare persoană poate alege. Voi explica de ce prețul nostru este acesta. Există costul capitalului pe care noi înșine îl luăm cu împrumut, la care se adaugă costurile de lucru ce țin de verificările clientului și semnarea contractului, plus costurile pentru pierderile creditului, deoarece unii clienți nu le rambursează, plus riscurile valutare”, a mai spus CEO IuteCredit.

Potrivit ultimelor date ale Comisiei Naționale a Pieței Financiare, companiile de microfinanțare au înregistrat un profit de 707 mil. de lei, de două ori mai mare în nouă luni ale anului 2021 față de perioada similară a anului precedent. IuteCredit a contabilizat un profit de 67,4 mil. de lei și este pe locul trei în topul companiilor.

Activitatea companiilor de microfinanțare este reglementată de Comisia Națională a Pieței Financiare. Companiile de microfinanţare de pe piaţa financiară moldovenească abundă de oferte de creditare, care par a fi una mai atrăgătoare decât alta. Aceste oferte îi ademenesc în special pe oamenii simpli, ajunşi la limita disperării, analfabeţi juridic, care semnează contracte fără ca să le citească. Moldovenii sunt ademeniţi să apeleze la companiile de microfinanţare pentru procedura simplificată de eliberare a creditelor, spre deosebire de băncile comerciale, care impun cerinţe pe care oamenii de rând nu le pot întruni, cum ar fi angajarea oficială în câmpul muncii. În consecinţă, moldoveni care au luat credite de la organizaţii de microfinanţare au ajuns să fie deposedaţi de bunuri, inclusiv de locuinţe, după aceea au fost puşi în situaţia să achite sume care depășesc de câteva ori suma împrumutată.

#microfinanțare #bani #credit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Micii producători de alimente ar putea avea mai multă libertate să-și vândă produsele. Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare a elaborat un proiect de hotărâre de Guvern care le va permite să comercializeze direct produsele pe o rază de până la 150 de kilometri de locul de producere. Documentul a fost lansat pentru consultări publice.

Noua regulă ar însemna că fermierii și producătorii mici vor putea vinde mai ușor la târguri, iarmaroace, festivaluri, piețe agroalimentare sau chiar prin livrare directă către clienți, atât timp cât respectă normele de igienă și siguranță alimentară. În prezent, spun autorii, legea „nu stabilește în mod expres aria geografică de desfacere a produselor alimentare”, ceea ce a dus la interpretări diferite și neclarități în controale.

Prin modificări, ministerul urmărește „introducerea unei distanțe maxime clare (150 km) pentru comercializarea directă”, dar și „susținerea dezvoltării lanțurilor scurte de aprovizionare” și „facilitarea accesului producătorilor mici la piețe regionale”. Cu alte cuvinte, produsele locale ar ajunge mai ușor la consumatori din apropiere, iar banii ar rămâne mai mult în economia locală.

O altă schimbare importantă este creșterea limitelor de cantitate pentru unele produse vândute în regim simplificat: plafonul de 1 000 de unități va fi majorat la 10 000. Autorii consideră că astfel va fi „sprijinită dezvoltarea economiei rurale” și vor fi create condiții mai bune pentru micii producători și procesatori locali.

Potrivit notei informative, măsurile sunt aliniate la practicile europene și nu vor necesita cheltuieli suplimentare din bugetul de stat.