Și-a construit o vilă care arată precum Casa Albă, în vârful unui zgârie-nori! Milionarul a fugit apoi din țară

Lux și opulență! Un conac pe acoperișul unui zgârie-nori din Bengaluru, India, a devenit viral nu doar datorită aspectului său inedit, ci și a faptului că proprietarul său nu va putea pune piciorul în el. Construită pe o suprafață de 40.000 de metri pătrați, clădirea cu două etaje este situată la o înălțime de peste 100 de metri și se află pe acoperișul Kingfisher Towers.

Vijay Mallya (67 de ani), fiul fondatorului grupului United Breweries, Vittal Mallaya, părăsit India în martie a anului 2016, după ce creditorii au început să-l caute. Acesta ar fi împrumutat sume uriașe de bani pe care nu le-a mai restituit niciodată. Cu toate acestea, el a negat acuzațiile, iar India a încercat să îl extrădeze în Marea Britanie.

Proiectul ambițios al vilei ar fi trebuit să aibă, printre altele, o cramă, o piscină interioară încălzită, o piscină exterioară și un heliport. Cu toate acestea, produsul final a rămas încă necunoscut din momentul în care Mallya a dezvăluit că intenționează să-și construiască palatul de vis în 2010, potrivit Daily Mail. Casa pare a fi o copie fidelă, la scară mai mică, a Casei Albe din SUA – reședința președintelui american.

Mallya a sfidat instanța în iulie anul trecut și a primit o pedeapsă de patru luni de închisoare. Magnatul, al cărui imperiu includea o echipă de Formula 1, numeroase fabrici de bere, distilerii și o companie aeriană, a fost amendat cu 2.000 de rupii (aproximativ 25 de dolari) pentru că a transferat 40 de milioane de dolari către copiii săi, încălcând astfel ordinele judecătorești.

Problemele cu legea nu s-au oprit aici! În urma acuzațiilor că a deturnat milioane de dolari din împrumuturile în valoare de 1,4 miliarde de dolari acordate Kingfisher Airlines pentru a-și cumpăra diverse proprietăți și pentru a-și finanța stilul de viață luxos, în loc să le folosească pentru a ajuta compania aeriană, Mallya a fugit în Regatul Unit. În cele din urmă, a fost eliberat pe cauțiune, în 2017.

#acoperis #conac #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Energiei și Banca Mondială au decis prelungirea cu patru luni a contractului de credit pentru un proiect energetic strategic pentru instalarea motoarelor de cogenerare la Termoelectrica, dar și inițierea negocierilor directe cu compania turcă Iltekno, clasată pe primul loc în procedura de achiziție cu o ofertă inițială de 111,5 milioane de euro. Decizia a fost luată în contextul în care Republica Moldova nu dispune de surse financiare pentru a acoperi diferența față de bugetul aprobat, iar contractul urmează să fie semnat până la 5 martie, conform calendarului stabilit de Banca Mondială.

Ministerul Energiei a fixat un plafon maxim de 86 de milioane de euro, subliniind că nu există spațiu bugetar pentru majorări. În acest context, la 31 decembrie a avut loc o ședință online cu reprezentanții Iltekno, companiei fiindu-i acordat termen până la 26 ianuarie pentru a prezenta o ofertă revizuită, diminuată. Oferta a fost însă transmisă cu întârziere, pe 27 ianuarie, și a ajuns la 96 de milioane de euro, peste plafonul stabilit, fiind condiționată de reducerea volumului de lucrări. O parte dintre lucrările eliminate din contract ar urma să fie realizate ulterior din cont propriu de Termoelectrica.

Între timp, compania BCC Group din Azerbaidjan a transmis o solicitare oficială către Banca Mondială, cu Ministerul Energiei și MEPIU în copie, cerând să fie inclusă în procesul de negocieri. BCC Group afirmă că oferta sa este reconfirmată și se ridică la 75,9 milioane de euro, sub plafonul de 86 de milioane stabilit de Ministerul Energiei.

Surse din cadrul unei ședințe desfășurate recent la MEPIU indică existența unor poziții divergente între instituții. Ministerul Energiei susține că Iltekno ar trebui descalificată din proces, invocând nerespectarea termenului-limită, depășirea plafonului bugetar și solicitarea de reducere a volumului de lucrări, ceea ce ar modifica substanțial parametrii proiectului. În schimb, reprezentanții MEPIU și Termoelectrica ar pleda pentru continuarea negocierilor cu compania turcă, poziție care, potrivit unor surse, contravine regulilor procedurilor de achiziții.

Contextul acestor tensiuni este explicat de situația dificilă de pe piața internațională a motoarelor de cogenerare. Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a declarat anterior că licitația este afectată de un deficit global major de astfel de echipamente, care a dus la creșteri semnificative de preț și întârzieri mari de livrare. Marii producători internaționali, precum Siemens, Wärtsilä sau MAN Energy Solutions, se confruntă cu un backlog de producție de doi până la trei ani, situație confirmată inclusiv la nivel de top management.

Potrivit ministrului, cererea pentru motoare de cogenerare a crescut exploziv, în special din cauza dezvoltării accelerate a centrelor de date și a capacităților de inteligență artificială, dar și ca urmare a necesităților energetice generate de războiul din Ucraina. În paralel, efectele pandemiei COVID-19 au afectat lanțurile logistice globale, iar producătorii mari nu mai mențin stocuri disponibile imediat, pentru a evita blocarea resurselor financiare.

Dorin Junghietu a subliniat că bugetul inițial al proiectului, estimat în anii 2020–2021 la aproximativ 81 de milioane de euro, nu mai reflectă realitățile actuale ale pieței. Costurile la oțel, forța de muncă și transport au crescut semnificativ, iar cei doi ofertanți ajunși în etapa de evaluare financiară au propus capacități mai mari decât cele solicitate inițial, de 61–62 MW față de 55 MW, ceea ce a dus automat la majorarea valorii proiectului. Chiar și în aceste condiții, ministrul consideră că o ajustare de 15–20% ar fi fost justificată, însă majorarea solicitată depășește limitele acceptabile.

Situația a fost discutată cu Banca Mondială, care a prezentat un raport explicativ privind factorii ce au generat scumpirile, iar consultanții statului au realizat evaluări suplimentare. Ministerul Energiei a solicitat prelungirea termenului contractual pentru a permite negocieri și identificarea unei formule finale care să aducă prețul la un nivel considerat „decent”.

„Nu acceptăm o creștere atât de mare a prețului. Căutăm toate opțiunile negociere, reevaluare și ajustare pentru ca acest proiect strategic să fie realizat în condiții corecte pentru stat”, a declarat Dorin Junghietu.

În acest context, autoritățile urmează să clarifice dacă negocierile vor fi extinse și cu alte companii, precum Onur sau BCC Group, și cine își va asuma eventualele riscuri financiare, în condițiile în care bugetul maxim stabilit de stat rămâne neschimbat.