Sindicatele și patronatele cer Parlamentului să păstreze scutirea de impozit pe venit: „Nu este un privilegiu fiscal”

11 Sept. 2026, 08:55
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
11 Sept. 2026, 08:55 // Actual //  Grîu Tatiana

Sindicatele și patronatele din Republica Moldova ar putea ajunge să achite 12% impozit pe venit, dacă Parlamentul va susține propunerea de eliminare a scutirii fiscale de care beneficiază în prezent. Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova (CNSM) și Confederația Națională a Patronatului din Republica Moldova (CNPM) cer deputaților să renunțe la această modificare.

Solicitarea a fost făcută într-un demers comun adresat președintelui Parlamentului, Igor Grosu, și Comisiei economie, buget și finanțe. Documentul este semnat de președintele CNSM, Igor Zubcu, și președinta CNPM, Ana Groza.

Cele două organizații spun că sunt profund îngrijorate de amendamentul inclus în proiectul de lege privind simplificarea legislației fiscale și vamale. Modificarea prevede eliminarea scutirii de la impozitul pe venit pentru organizațiile sindicale și patronale.

CNSM și CNPM atrag atenția că sindicatele și patronatele nu sunt organizații comerciale.

„Veniturile organizațiilor sindicale și patronale provin prioritar din taxele de aderare și cotizațiile membrilor și sunt destinate realizării obiectivelor statutare. Aceste resurse finanțează activitățile de reprezentare, consultare și apărare a intereselor membrilor și nu constituie profit distribuit acestora”, se arată în demers.

Reprezentanții sindicatelor și patronatelor spun că un impozit de 12% le-ar reduce resursele disponibile pentru activitățile pe care le desfășoară în interesul membrilor.

„Diminuarea acestor resurse ar putea afecta capacitatea partenerilor sociali de a-și exercita funcțiile statutare și de a participa efectiv și independent la dialogul social, inclusiv la consultarea și elaborarea politicilor publice și în cadrul mecanismelor de dialog social tripartit”, susțin CNSM și CNPM.

CNSM și CNPM cer Parlamentului să mențină actualul regim și să includă expres asociațiile sindicale și patronale în lista organizațiilor necomerciale prevăzută de articolul 52 alineatul (1) din Codul fiscal.

În demers sunt invocate și standardele Organizației Internaționale a Muncii privind libertatea de asociere. Cele două organizații susțin că principiile OIM permit aplicarea unor măsuri speciale, inclusiv facilități fiscale, pentru dezvoltarea organizațiilor patronale și ale lucrătorilor.

„Menținerea regimului fiscal aplicabil organizațiilor sindicale și patronale nu trebuie privită ca un privilegiu fiscal, ci ca o măsură care contribuie la păstrarea capacității instituționale și a autonomiei partenerilor sociali, necesare exercitării atribuțiilor prevăzute de lege și participării efective la dialogul social”, se mai arată în demers.

CNSM și CNPM au solicitat o întrevedere cu reprezentanții Parlamentului pentru a discuta modificarea propusă și proiectul politicii fiscale pentru anul 2027.

15 Oct. 2026, 16:25
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
15 Oct. 2026, 16:25 // Actual //  Grîu Tatiana

Transferarea unui post diplomatic de la Ambasada Republicii Moldova din Moscova la cea din Tokyo va genera cheltuieli suplimentare de aproximativ 350 000 de lei anual. Modificarea, aprobată de Guvern în ședința din 15 octombrie, urmărește consolidarea relațiilor economice cu Japonia, promovarea produselor moldovenești și atragerea investițiilor.

Potrivit documentului, din schema ambasadei de la Moscova este eliminată o funcție de ministru-consilier, iar la Tokyo este instituit un post de consilier. Astfel, efectivul aprobat al misiunii din Rusia se reduce de la 21 la 20 de posturi, în timp ce ambasada din Japonia va avea cinci posturi, față de patru în prezent. Cifrele reprezintă funcțiile prevăzute în structura misiunilor, documentul neprecizând câte dintre acestea sunt ocupate.

Ministrul Afacerilor Externe, Mihai Popșoi, a declarat că postul de la Tokyo va fi dedicat dosarului economic.

„Pentru a avea un mai mare randament și mai multe realizări în acest sens, dar și pentru promovarea produselor noastre, în special din sectorul agroalimentar, pentru atragerea investițiilor japoneze, creăm această unitate responsabilă de dosarul economic în misiunea noastră de la Tokyo”, a explicat ministrul.

Calculele MAE arată că cheltuielile anuale aferente postului eliminat de la Moscova sunt estimate la aproximativ 1,79 milioane de lei, iar cele pentru funcția de la Tokyo — la circa 2,14 milioane de lei. Sumele includ indemnizațiile angajatului, chiria locuinței, asigurarea medicală, deplasările și indemnizațiile pentru membrii familiei.

Pentru postul din Japonia, estimările prevăd 26 600 de dolari anual pentru chirie și 21 370 de dolari pentru asigurare medicală. În cazul funcției de la Moscova, aceleași categorii de cheltuieli sunt calculate la 18 000 de euro și, respectiv, 19 800 de euro.

Diferența de aproximativ 350 000 de lei va fi acoperită din alocațiile deja aprobate Ministerului Afacerilor Externe, fără solicitarea unor fonduri suplimentare din bugetul public național.

MAE a analizat și posibilitatea creării unui post suplimentar în Japonia fără reducerea celui din Rusia, însă a renunțat la această variantă deoarece ar fi presupus majorarea efectivului-limită al serviciului diplomatic și cheltuieli bugetare suplimentare.