Sistemul de irigații, la pământ! Statul dă agricultorilor stațiile de irigare care au rămas fără țevi

Stațiile de irigare vor putea fi luate în folosință de la stat de către agricultori, potrivit unui proiect de lege votat în prima lectură de deputați. Însă toate stațiile de irigare sunt în proces de insolvabilitate, în condițiile în care au fost ruinate. Au rămas fără țevii și pompe. Deputații au votat, în prima lectură, un proiect de modificare a Legii cu privire la asociațiile utilizatorilor de apă pentru irigații, care prevede eficientizarea gestionării infrastructurii de irigare.

Modificările vizează simplificarea procedurii de constituire a asociației utilizatorilor de apă pentru irigații prin excluderea obligațiunii ca Statutul acesteia să fie aprobat de cel puțin 50% plus unu din membri. Totodată, se prevede că Adunarea generală a asociației va putea decide, cu votul membrilor ce dețin în proprietate sau folosință peste 50 la sută din terenurile aflate în aria de deservire, dizolvarea asociației, dacă obiectivele ei nu mai pot fi îndeplinite sau existența acesteia nu mai este necesară. De asemenea, cadrul legislativ este suplinit cu reglementări noi ce ar permite transmiterea infrastructurii de irigații, aflate în proprietate privată și publică, în folosință asociațiilor utilizatorilor de apă pentru irigații, în baza contractelor de comodat.

Secretarul de stat de la Ministerul Agriculturii, Vasile Șarban a declar că toate stațiile de irigare sunt în insolvabilitate. În prezent sunt 72 stații de irigare și 29 de asociații care au primit bunurile stațiilor tehnologice or, problema cu insolvabilitate nu poate fi rezolvată până nu este modificată legea cu privire la insolvabilitate.

În prezent din cele 1,6 milioane hectare de teren arabil din Republica Moldova sunt irigate doar 3000 hectare față de 320 mii hectare în anul 1991.

#țevi #irigare #agricultori

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova se confruntă cu o criză profundă a forței de muncă, atât din punct de vedere numeric, cât și calitativ, a declarat economistul Veaceslav Ioniță în cadrul emisiunii „7 Zile” de la postul Cinema 1.

Potrivit lui Ioniță, în prezent, în economia națională activează doar 854.000 de persoane, dintre care aproximativ 200.000 lucrează în sectorul bugetar, iar restul – puțin peste 600.000, în sectorul real. „Este o cifră dramatică, care nu s-a schimbat de peste 15 ani. Ne-am prăbușit din 1990 până în 2010, iar de atunci batem pasul pe loc”, a spus economistul.

Mai grav, afirmă el, este faptul că numărul moldovenilor care lucrează peste hotare este mai mare decât al celor activi în economia națională, ceea ce face din Moldova o situație aproape unică în lume pentru o țară cu o populație de peste 2 milioane de locuitori.

„În sectorul construcțiilor, spre exemplu, nu e atât problema că pleacă muncitori, ci că pleacă cei calificați și vin necalificați. Avem meserii unde îți trebuie ani de experiență ca să devii bun. Dacă pleacă cei care știu meserie și vin începători, e o catastrofă”, a explicat Ioniță.

El a subliniat că fluctuația personalului a devenit alarmantă, în special în sectoarele critice. „În Horeca, 60% din angajați se schimbă într-un an. Dacă la restaurant mai poți accepta o farfurie adusă stângaci, în construcții, în medicină sau în educație, această instabilitate devine periculoasă”.

Economistul a adus în discuție și un aspect sensibil: segregarea forței de muncă în funcție de calificare. Cei mai buni pleacă, cei slab pregătiți rămân. „Nu e citatul meu, dar un antreprenor din sud mi-a spus clar: în Moldova au rămas doar prudevoi musări. Adică cei mai slabi, mai vulnerabili”, a afirmat Ioniță.

Acesta leagă creșterea sărăciei absolute din Moldova exact de această migrație selectivă. „Nu că s-au înmulțit săracii, ci pentru că cei tineri și mai înstăriți au plecat, iar în țară au rămas doar cei vulnerabili. Așa e și cu piața muncii”.

În 2023, forța de muncă a scăzut cu 33.000 de persoane, dintre care 31.000 doar în agricultură, în timp ce sectorul bugetar a crescut ușor. „E o degradare continuă, iar ce e mai grav e că nu vine din interior o reechilibrare. Nu doar că pleacă, dar pleacă cei mai buni, iar cei care vin nu știu meserie”.

Ioniță spus că cea mai mare dramă a economiei moldovenești nu este doar lipsa oamenilor, ci pierderea calității acestora: „Avem din ce în ce mai puțini și din ce în ce mai slab pregătiți”.