Kremlinul jubilează! Sturza: Rușii au salvat Transnistria și au creat probleme politice la Chișinău pe banii UE

Într-o postare pe Facebook fostul premier și actualul om de afaceri Ion Sturza susține că rușii au reușit să rezolve problema transnistrenilor și să creeze probleme majore politice la Chișinău pe banii europenilor.

„Nu vreau să fac calcule aritmetice despre „deal”-ul guvernului de la Chișinău cu separatiștii. Când ai 250 mil. metri cubi de gaz în depozit cumpărat de comercianții de pe Bac la prețuri mari și cu care riști să rămâi tot acolo, trebuie să acționezi. Corect, cel mai ieftin gaz îl dai separatiștilor să ne „fericească” cu curent, aparent, mai ieftin. Cel scump îl dai la ai tăi. Tot e plătit din banii împrumutați de la europenii înțelegători. Prețul politic – am salvat separatiștii de colaps economic și umanitar! Bravo! Guvernul de la Chișinău e cel mai uman guvern din lume! Biblic, întoarcem altă fesă pentru șut… Și așa de 30 de ani”, spune Sturza

Potrivit lui, o mică problemuță. „Rubilnikul și ventilul”, oricât ar fi de trist pentru unii de la Chișinău, se află la… București. Acolo vin moldoveni pentru „soluții de avarie”. Normal ar fi fost ca „partenerii” să fie informați despre noile „scheme” la curent, dar și despre „testele” la gaz cu grecii de la BERD. (Nu mai scăpăm de grecii de la BERD odată.)

„În plus, există o listă scurtă de propuneri, ca să nu le spunem cerințe ale Bucureștiului, care se ignoră cu desăvârșire la Chișinău. Voi credeți că brânza mereu va fi pe gratis?! Sau doar in post? Lipsă de viziune, maturitate politică, coeziune, ambiț? De toate. Ca la moldoveni”, a punctat Sturza.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#tiraspol #Energie #Chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Gigantul auto german Mercedes-Benz a decis să suspende toate investițiile suplimentare în fabricile sale din Germania și analizează posibilitatea închiderii unor unități de producție, pe fondul prăbușirii profitabilității, scăderii vânzărilor în China și conflictului cu sindicatele privind reducerea costurilor salariale. Decizia marchează o nouă etapă a crizei care lovește industria auto germană, unul dintre pilonii celei mai mari economii europene.

Directorul de producție al Mercedes-Benz, Michael Schiebe, a anunțat într-un interviu publicat pe 12 noiembrie în rețeaua internă a companiei că întregul consiliu de administrație a decis suspendarea investițiilor în unitățile germane. Potrivit acestuia, după luni de negocieri cu reprezentanții angajaților, nu se întrevede deocamdată nicio soluție pentru reducerea cheltuielilor.

„Cu actuala structură a costurilor nu putem investi în Germania”, a transmis conducerea companiei, subliniind că producția locală a devenit mult prea scumpă în comparație cu alte țări europene.

Directoarea de resurse umane, Britta Seeger, a avertizat că Mercedes-Benz este nevoit să examineze concret posibilitatea închiderii unor fabrici, deși conducerea și-ar dori să evite un asemenea scenariu.

„Cu toții vrem să evităm cu orice preț închiderea fabricilor. Din păcate, acum trebuie să analizăm această opțiune mult mai detaliat”, a declarat Seeger, citată de Reuters.

Miza principală a conflictului este programul de muncă. Conducerea Mercedes solicită majorarea săptămânii de lucru de la 35 la 40 de ore, fără creșterea salariilor. Practic, angajații ar urma să lucreze cu cinci ore mai mult săptămânal pentru aceeași remunerație, ceea ce ar reduce costul unei ore de muncă pentru companie.

Sindicatul IG Metall respinge categoric propunerea, considerând săptămâna de lucru de 35 de ore una dintre cele mai importante realizări obținute prin negocierile colective. Mai mult, sindicatul solicită o majorare salarială de 5%, într-un moment în care producătorul auto încearcă să reducă drastic cheltuielile.

Diferențele de cost sunt uriașe. Potrivit conducerii Mercedes-Benz, o oră de muncă în anumite fabrici germane poate costa de până la cinci ori mai mult decât în unitățile din Europa de Est. Compania consideră că această discrepanță afectează competitivitatea producției și deciziile privind amplasarea viitoarelor investiții.