Tot mai puțini moldoveni folosesc telefonia fixă

În trimestrul III al anului curent, gradul de utilizare a serviciilor de telefonie fixă și-a continuat tendința de descreștere, anunță Agenția Națională pentru Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia Informației (ANRCETI).

Potrivit informațiilor, numărul total de abonați a înregistrat o scădere de 3,2%, comparativ cu sfârșitul anului 2021, și a totalizat circa 968,2 milioane. Volumul total de trafic a scăzut cu 20,1% și a alcătuit aproximativ 176 milioane minute, iar volumul total al vânzărilor obținute pe această piață s-a diminuat cu 21,5% și a alcătuit circa 62,7 milioane de lei.

Numărul abonaților S.A. „Moldtelecom” a scăzut cu 3,2%, alcătuind 865 mii, iar a furnizorilor alternativi s-a micșorat cu 3,1%, constituind 103,2 mii de abonați. În consecință, rata de penetrare a serviciilor de telefonie fixă raportată la 100 de locuitori ai republicii a scăzut, față de perioada similară a anului trecut, cu 0,9 puncte procentuale și a ajuns la 37,2%, arată datele ANCERTI.

Micşorarea volumului traficului de voce în reţelele de telefonie fixă a fost cauzată de diminuarea tuturor tipurilor de trafic. Astfel, traficul în reţelele internaţionale de intrare a scăzut – cu 42,6%, traficul în reţelele internaţionale de ieșire s-a diminuat cu 33,3%, traficul generat către alte reţele fixe – cu 29,7%, traficul către reţelele mobile – cu 17,5%. Urmare a acestei evoluții, traficul mediu lunar de voce per abonat (MoU) a scăzut cu 18,2% și a alcătuit 88 minute (1 oră şi 28 minute).

Urmare a acestei evoluții, venitul mediu lunar per abonat (ARPU) a scăzut cu 18,8% și a constituit 21,4 lei.

Datele mai arată că, S.A. „Moldtelecom” a înregistrat un ARPU de 22,2 lei (în scădere cu 19,7%), iar furnizorii alternativi – un ARPU cumulativ de 15,3 lei (în scădere cu 6,5%).

Cea mai mare costă de piață îi revine S.A. „Moldtelecom”. În funcție de volumul veniturilor înregistrate, companiei naționale i-a revenit o cotă de 92,4%.

#telefonie fixa #utilizatori #moldtelecom #venituri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Contrabandiștii moldoveni își freacă palmele în așteptarea unei noi oportunități: Uniunea Europeană se pregătește să majoreze semnificativ accizele la produsele din tutun și să extindă impozitarea și asupra țigărilor electronice și a produselor inovatoare cu nicotină, potrivit unui document intern al Comisiei Europene obținut de Politico, citat de European Pravda.

Potrivit proiectului de reformă a directivei europene privind accizele, se propune:

O creștere de 258% a taxelor pentru tutunul de rulat manual, folosit frecvent de fumători pentru țigări artizanale.
O majorare de 139% pentru acciza aplicată țigărilor convenționale.
Extinderea taxării și asupra țigărilor electronice (vape-uri) și a pliculețelor cu nicotină, produse din ce în ce mai populare în rândul tinerilor din UE.
Inițiativa vine ca răspuns la solicitările a 16 state membre, în frunte cu Țările de Jos, care au cerut Comisiei să armonizeze regimul fiscal pentru noile produse cu nicotină, invocând distorsiuni pe piața unică.

Documentul CE analizează trei scenarii de taxare, cel mai ambițios dintre ele urmând să genereze venituri suplimentare de 15,1 miliarde de euro anual la bugetele statelor membre.

Bruxelles-ul își fundamentează politica pe studii care arată că accizele mari la tutun au fost „cel mai eficient instrument” pentru reducerea consumului de nicotină în Europa. Totuși, diferențele mari de prețuri dintre statele UE și țările din vecinătate, cum este Republica Moldova, ar putea stimula contrabanda și piața neagră de produse din tutun.

Pe acest fond, traficul ilegal de țigări din afara granițelor UE, în special prin rute precum Moldova – România – Uniunea Europeană, riscă să se intensifice, oferind grupărilor de crimă organizată noi surse de venit.

Ultimele date ale arată că produsele provenite din Duty Free din Republica Moldova au deținut cea mai mare pondere pe piața neagră din România, cu peste 27%, urmate de cele din Republica Moldova, care au înregistrat o creștere semnificativă de 4,4 p.p., ajungând la 23,5%