Situaţia companiei Volkswagen este ”alarmantă”, avertizează directorul executiv

Directorul executiv al grupului auto Volkswagen a descris duminică situaţia acestei companii etalon pentru economia germană drept „alarmantă”, la câteva zile după anunţarea unui program de reduceri de costuri şi de închidere a unor uzine chiar în Germania primit cu indignare de angajaţi, relatează agenţia DPA.

Într-un articol scris în ediţia de duminică a publicaţiei Bild, directorul executiv al Volkswagen, Oliver Blume, a menţionat că se impun schimbări radicale pentru a asigura supravieţuirea acestui mare producător din industria auto. În timp ce vânzările de autovehicule sunt în scădere în Europa, noi concurenţi din Asia pătrund pe piaţa europeană. „Plăcinta s-a micşorat şi avem mai mulţi oaspeţi la masă”, a ilustrat Oliver Blume evoluţia pieţei auto europene.

Industria auto europeană se confruntă cu provocări fără precedent, „iar conjunctura economică s-a înrăutăţit din nou, mai ales pentru marca Volkswagen”, a insistat directorul executiv. Cu toate acestea, a promis el, Volkswagen nu va renunţa la producţia din Germania. „Suntem ferm angajaţi faţă de Germania ca locaţie (de producţie), întrucât Volkswagen a modelat generaţii întregi. Avem angajaţi ai căror bunici au lucrat la Volkswagen. Vreau ca nepoţii lor să poată lucra şi ei aici”, a asigurat Oliver Blume.

Grupul Volkswagen nu a închis niciodată o uzină în Germania şi ultima dată când a lichidat o unitate de producţie în afara acestei ţări a fost în anul 1988. Însă vânzările sub aşteptări au determinat managementul companiei să examineze reforme ample, cu reduceri de costuri şi posibile închideri de fabrici chiar în Germania, în timp ce sindicatele ameninţă cu acţiuni de protest.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Wolkswagen #dificultati #companie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Centrală a Rusiei a decis să reducă dobânda-cheie de la 14,5% la 14,25%, ceea ce marchează o noua reducere consecutivă a ratei de referință și continuă procesul de relaxare a politicii monetare început în iunie 2025.

Decizia a surprins piețele financiare, întrucât majoritatea analiștilor anticipau o reducere mai mare, până la 14%. În ultimele luni, presiunile asupra Băncii Rusiei pentru accelerarea reducerii dobânzilor au crescut, pe fondul încetinirii economiei și al solicitărilor venite inclusiv din partea mediului de afaceri și a conducerii politice.

Totodată, ședința Consiliului de administrație a atras atenția după ce guvernatoarea Băncii Rusiei, Elvira Nabiullina, a lipsit aproape o lună din spațiul public, alimentând speculații privind o posibilă demisie.

În comunicatul său, Banca Rusiei a explicat că principalul motiv pentru reducerea mai prudentă a dobânzii îl reprezintă riscurile generate de politica fiscală. Deși inflația continuă să încetinească, iar economia a revenit pe creștere după declinul de la începutul anului, autoritățile monetare consideră că majorarea cheltuielilor bugetare ar putea alimenta noi presiuni inflaționiste.

Instituția a avertizat că politica bugetară pentru următorii trei ani va fi mai expansionistă decât se estima anterior, ceea ce ar putea necesita menținerea unor dobânzi mai ridicate pentru o perioadă mai lungă.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat recent că se așteaptă la o nouă reducere a dobânzii-cheie, însă banca centrală a preferat o abordare mai precaută, semnalând că va evalua oportunitatea unor noi reduceri în funcție de evoluția inflației, a așteptărilor inflaționiste și a riscurilor interne și externe.

Experții consideră că ritmul reducerilor va încetini în perioada următoare. Potrivit unor estimări ale analiștilor ruși, dobânda-cheie ar putea ajunge la aproximativ 13% până la sfârșitul anului, însă menținerea unei rate de două cifre și în 2027 devine tot mai probabilă.

Banca Rusiei continuă să identifice riscuri inflaționiste semnificative, inclusiv creșterea rapidă a salariilor, deteriorarea perspectivelor economiei mondiale, majorarea cheltuielilor bugetare și reducerea producției de carburanți după atacurile cu drone asupra rafinăriilor rusești.