Socialiștii au sărit la gâtul Nataliei Gavrilița. Prim-ministra: Nu ați făcut nimic pentru securitatea energetică

Atâta timp cât vorbim de încheiere contractelor în fiecare lună nu putem vorbi de securitate energetică. Asta în condițiile în care există incertitudine pe piața din Ucraina și cumpărăm și de la Cuciurgan, a declarat prim-ministra Natalia Gavrilița în cadrul ședinței Parlamentului.

Potrivit ei, negocierile continuă în fiecare lună și cu ucrainenii și cu Cuciurganul, însă nu există disponibilitatea de a semna un contact pe termen lung.

Deputata blocului BCS, Inga Sibova s-a arătat nemulțumită de că guvernul face foarte puține lucruri pentru asigurarea securității energetice. În replică, prim-ministra Natalia Gavrilița i-a spus: „îmi pare foarte rău că nu avem alte conexiuni și avem partide care au fost opt ani la guvernare și nu au făcut nimic. Dacă s-ar fi construit linia de tensiune înaltă Chișinău Vulcănești nu am fi fost atât de vulnerabili energetic. Banii au fost disponibili din 2029 și doi ani după ce a căzut guvernul Sandu nu s-au luat măsuri pentru grăbirea construcției liniei. Dacă ar fi fost am fi avut un alt context al securității energetice”.

În ceea ce privește aprovizionarea cu gaz, Gavrilița a spu că Republica Moldova poate cumpăra prin mai multe puncte, inclusiv pin conducta Iași-Ungheni-Chișinău. Problema e prețul. În prezent, tariful la gaz pentru consumatorii casnici achită 18,62 lei metrul cub.

Din data de 8 iunie, consumatorii casnici achită un tarif de 2,64 lei per kilowatt/oră, iar cei din nordul țării de 2,86 de lei.

Republica Moldova 70% din necesarul de energie elctrică de la centrala de la Cuciurgan, care este controlată de grupul rusesc Inter RAO. Curentul este achizționat la un preț de 59 USD Megawatt oră. restul de 30% din necesarul de energie este cumpărat din Ucraina.

#Gavrilța #securitate energetică #achizitie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova continuă să îmbătrânească. La începutul anului 2026, în țară locuiau 611,9 mii de persoane cu vârsta de 60 de ani și peste, echivalentul a 25,9% din populația cu reședință obișnuită, arată datele Biroului Național de Statistică.

Ponderea vârstnicilor a crescut de la 25,2% la începutul anului 2024 la 25,9% în 2026, iar BNS califică nivelul actual drept unul „înalt de îmbătrânire demografică”. Procesul este mai pronunțat în cazul femeilor: coeficientul de îmbătrânire ajunge la 29,2%, comparativ cu 22% în rândul bărbaților.

Diferențele dintre femei și bărbați devin și mai mari odată cu înaintarea în vârstă. La persoanele de 60 de ani și peste revin doar 66 de bărbați la 100 de femei, iar în grupa de 85 de ani și peste raportul scade până la numai 35 de bărbați la 100 de femei. Speranța de viață la vârsta de 60 de ani era, în 2025, de circa 21 de ani pentru femei și 16 ani pentru bărbați.

Datele statistice arată și dimensiunea presiunii asupra sistemului de pensii. La 1 ianuarie 2026, Republica Moldova avea 671,7 mii de pensionari, dintre care 530,2 mii primeau pensie pentru limită de vârstă. Pensia medie pentru această categorie era de 4.435,6 lei, însă femeile primeau în medie 4.162 de lei, cu 16,2% mai puțin decât bărbații, care aveau o pensie medie de 4.964,3 lei.

Totodată, 117,8 mii de pensionari pentru limită de vârstă, sau 22,2% din total, beneficiau de pensia minimă, în valoare de 3.055,7 lei. Aproximativ 24,1% dintre pensionarii pentru limită de vârstă erau angajați în câmpul muncii la momentul stabilirii pensiei.

Numărul persoanelor de peste 60 de ani active economic este însă în scădere. În 2025, acesta s-a redus cu 11,1%, până la 87,3 mii de persoane, față de 98,2 mii în anul precedent. Dintre vârstnicii ocupați, aproape 70% aveau între 60 și 64 de ani, iar numai 0,4% aveau cel puțin 80 de ani.

O altă tendință ține de structura gospodăriilor. Aproape jumătate dintre gospodăriile din Republica Moldova 44,5% aveau în componență cel puțin o persoană de 60 de ani și peste. Dintre gospodăriile formate exclusiv din vârstnici, 67,7% erau alcătuite dintr-o singură persoană.

Venitul mediu lunar al unei persoane dintr-o gospodărie cu vârstnici era de 5.161,6 lei, însă diferența dintre oraș și sat este considerabilă: 6.197,6 lei în mediul urban și 4.459,6 lei în mediul rural. Peste jumătate din venituri, 54,9%, proveneau din prestații sociale.

În același timp, aproape jumătate din cheltuielile gospodăriilor cu vârstnici – 46,8% – mergeau pe produse alimentare, iar alte 19,2% erau destinate locuinței, apei, electricității, gazelor și altor combustibili. Doar pentru aceste două categorii erau cheltuite, cumulat, circa două treimi din buget.

#batrini #pensionari #populație