Spaima corupților Kovesi se ia la trântă cu cei care nu respectă sancțiunile împotriva ursului de la Kremlin

02 Mart. 2023, 13:35
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
02 Mart. 2023, 13:35 // Actual //  bani.md

Șefa Parchetului European (EPPO) Laura Codruţa Kovesi afirmă că face investigații în toată Europa

Șefa Parchetului European (EPPO) Laura Codruţa Kovesi, a declarat într-un interviu pentru Agenţia France-Presse (AFP) că investigaţiile instituţiei pe care o conduce vor avea în vizor inclusiv persoanele care nu respectă sancţiunile blocului european împotriva Rusiei, relatează The Guardian şi France24, citate de ziare.com.

Parchetul European are ca mandat să investigheze orice infracţiune care ar aduce un prejudiciu fondurilor Uniunii Europene. UE a impus o serie de sancţiuni Moscovei, în zece pachete succesive, ca pedeapsă pentru invazia din Ucraina. Acum, şefa Parchetului European vrea să urmărească inclusiv acele grupuri sau persoane care eludează măsurile şi alimentează maşinăria de război a Rusiei.

„Este un lucru pe care Comisia ni l-a cerut deja, ne-a întrebat dacă ne putem ocupa de el. Iar răspunsul nostru a fost: ‘Da, putem face acest lucru. Suntem pregătiţi să o facem'”, a declarat Laura Codruţa Kovesi în interviul pentru AFP. „Avem procurori specializaţi. Avem birouri în 22 de state membre. Suntem singurul instrument disponibil în acest moment la nivel european care poate lupta cu acest tip de criminalitate”, a precizat ea.

Însă orice decizie de a adăuga la obiectivele EPPO şi pe cele de combatere a încălcării sancţiunilor va fi una politică, luată de liderii statelor membre ale UE, or nu sunt toţi mari fani ai EPPO, notează agenţia franceză de ştiri.

OPERAŢIUNEA AMIRAL, UN SUCCES AL EPPO CARE SE VREA CONVINGĂTOR

AFP a realizat interviul cu Kovesi miercuri, 1 martie, când EPPO a publicat cel de-al doilea său raport anual. Are 100 de pagini şi cifrele sunt impresionante. Cei 114 procurori ai biroului au 1.117 investigaţii active şi au îngheţat fonduri suspecte în valoare de 359 milioane de euro, de peste şapte ori mai mult decât bugetul organizaţiei. Dar Kovesi, o campioană anticorupţie în vârstă de 49 de ani, vrea să facă şi mai mult, relatează AFP.

Kovesi a venit la noua autoritate judiciară europeană din România, unde a fost cel mai tânăr procuror general al ţării şi prima femeie care a deţinut această funcţie. Ea a fost apoi procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Investigaţiile sale i-au creat duşmani în guvernul român şi a fost demisă înainte de a fi recrutată pentru a conduce eforturile de combatere a fraudei din cadrul Uniunii Europene, explică France-Presse.

Noua sa funcţie europeană, spune Kovesi, este lipsită de interferenţe politice, iar echipele sale de specialişti au posibilitatea de a face urmărirea penală în toată Europa împotriva unor bande care au învăţat cum să profite de pe urma frontierelor deschise ale Europei.

EPPO a repurtat deja succese notabile, cum ar fi Operaţiunea Amiral, o investigaţie ce a destructurat o reţea care se face vinovată de fraude cu TVA în valoare de 2,2 miliarde de euro. A început ca o operaţiune de mică amploare, autorităţile fiscale portugheze solicitând ajutor pentru investigarea unei mici firme ce vindea telefoane mobile, tablete şi alte dispozitive electronice. În cele din urmă, specialiştii EPPO au descoperit o reţea de fraudă cu TVA care avea ramificaţii în toate cele 27 de state membre.

CINCI STATE NU PARTICIPĂ LA EPPO

Kovesi consideră că acest rezultat reprezintă un raport bun calitate-preţ pentru contribuabilii din UE, dar nu a convins pe toată lumea. Cinci state membre ale UE – Danemarca, Suedia, Ungaria, Polonia şi Irlanda – au refuzat să participe la EPPO şi nu au desemnat niciun procuror pentru Parchetul European.

Kovesi este precaută, notează AFP, şi nu critică statele care nu participă, dar este clar că ar dori să elimine unele din lacunele existente în reţeaua sa. „Ne-am dori să lucrăm cu toţi colegii noştri din aceste cinci state membre din interiorul zonei EPPO, dar aceasta este o decizie politică”, a spus ea. „Ceea ce sper este că, atunci când vor vedea rezultatele noastre, când vor vedea avantajele pe care le oferă EPPO – rapiditatea investigaţiei noastre, eficienţa investigaţiei noastre – sper că vor fi convinşi că singura soluţie este să adere la EPPO”, a comentat Kovesi.

În unele capitale ale UE există o tendinţă de a vedea utilizarea abuzivă a fondurilor UE drept un fenomen tipic Estului, în condiţiile în care membrii mai noi ai UE, precum Bulgaria şi România, se străduiesc să controleze corupţia, în timp ce Polonia şi Ungaria se împotrivesc supremaţiei legislaţiei UE asupra dreptului naţional. Însă Kovesi respinge ideea că statele din Est sunt mai corupte, menţionând investigaţiile pe scară largă privind escrocheriile cu TVA aflate în curs de desfăşurare în Germania şi Italia.

Există însă şi alţi factori care subminează aplicarea legii la nivel paneuropean: rivalităţile naţionale şi dispreţul faţă de birocraţia de la Bruxelles, menţionează AFP.

„Ei bine, am auzit în unele state membre că trebuie să fii „patriot” – şi dacă furi banii naţionali este o problemă, dar dacă furi banii UE nu este o problemă, pentru că eşti patriot”, a declarat Kovesi pentru AFP. „Aceasta este o mentalitate greşită, pentru că, în cele din urmă, banii voştri, banii noştri, sunt pentru toţi cetăţenii europeni. Şi trebuie protejaţi toţi banii, pentru toţi cetăţenii europeni”, a punctat Laura Codruţa Kovesi în interviul pentru AFP.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

24 Sept. 2026, 17:01
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
24 Sept. 2026, 17:01 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

La nivel conceptual, proiectul de lege cu privire la consolidarea independenței Băncii Naționale a Moldovei este bun, a declarat deputatul Ion Chicu. Însă potrivit deputatului nemulțumirile societății față de instituție sunt alimentate de cheltuielile și salariile foarte mari din interiorul BNM.

Chicu a declarat că independența regulatorului bancar este necesară pentru a preveni eventuale ingerințe politice și utilizarea rezervelor Băncii Naționale în scopuri guvernamentale.

„Dacă o instituție care este regulator pe piața bancară poate fi influențată politic de instituțiile statului, tot timpul va fi ispita: hai să mai iau niște bani de acolo. Iar luatul de bani din Banca Națională, din rezervă, este calea directă spre falimentul statului, spre devalorizarea valutei naționale”, a declarat deputatul.

Proiectul examinat de Parlament prevede că BNM și membrii organelor sale de conducere își vor exercita atribuțiile independent și nu vor putea solicita sau accepta instrucțiuni din partea Parlamentului, Guvernului sau altor autorități publice. Documentul transpune norme europene privind independența băncilor centrale.

Chicu spune însă că discuția despre independența BNM nu poate fi separată de modul în care instituția își gestionează cheltuielile.

„Este foarte greu de înțeles și explicat cetățenilor pentru ce un șef de cabinet care îi face cafea guvernatoarei primește peste două milioane de lei salariu pe an”, a declarat deputatul. El a criticat și remunerările de ordinul milioanelor de lei acordate unor angajați sau foști funcționari ai instituției.

Potrivit lui Chicu, nivelul cheltuielilor BNM are relevanță și pentru bugetul de stat, deoarece banca centrală transferă anual o parte din profit către buget.

„Dacă cheltuielile sunt atât de mari, de milioane pe salarii, profitul respectiv este mai mic. Deci întrebarea cetățenilor este logică”, a spus deputatul.

Chicu consideră că BNM trebuie să beneficieze de independență în luarea deciziilor de politică monetară și de reglementare, dar această independență nu ar trebui interpretată drept lipsă de transparență sau ignorarea interesului public.

El s-a pronunțat și pentru menținerea posibilității Curții de Conturi de a verifica activitatea instituției, fără însă a interveni în politica monetară sau în instrumentele specifice ale băncii centrale.

Proiectul cu privire la consolidarea independenței BNM a fost votat de Parlament în prima lectură la 24 septembrie. Inițiativa urmărește alinierea legislației Republicii Moldova la standardele Uniunii Europene privind independența băncilor centrale și interzicerea finanțării directe a sectorului public de către banca centrală.