Separatiștii nu vor mai putea tăia lumina! Republica Moldova mai trage un cablu în România

Resursele financiare, destinate construcției stației Back-to-Back Vulcănești (80 mil. de euro n.r), au fost realocate pentru construcția unei noi interconexiuni cu România prin Linia Electrică Aeriană (LEA) 400 kV Bălți-Suceava și extinderea stației Bălți de 330 kV. O decizie în acest sens a fost luată la ultima ședință a Comitetului interministerial pentru planificare strategică (CIPS) al Guvernului. Conform acesteia, s-a agreat asupra alocării surselor financiare pentru construcția liniei electrice, iar Ministerul Energiei va propune planul de acțiuni detaliat în acest sens liniei, anunță Ministerul Energiei.

Potrivit ministerului, construcția stației Back-to-Back de 600 MW la Vulcănești nu mai este justificată din punct de vedere tehnic și economic, după ce Republica Moldova și-a sincronizat sistemul electroenergetic, împreună cu Ucraina, la sistemul electroenergetic al Europei Continentale (ENTSO-E).

Suplimentar, studiul de fezabilitate, elaborat cu sprijinul Băncii Mondiale, a identificat mai multe beneficii a construcției noi interconexiuni cu România, printre care crearea premiselor necesare pentru dezvoltarea producției de energie electrică din surse regenerabile din ambele state, extinderea pieței energiei electrice la nivelul uniunii europene (UE) și reducerea congestiilor în infrastructura energetică, printr-o flexibilitate și o sustenabilitate mai ridicată a celor două sisteme.

„Acest proiect este de o importanță strategică pentru Republica Moldova și ne va crește gradul de independență energetică. Interconectarea multiplă cu România ne va permite să devenim parte deplină a ENTSO-E, fără a depinde de Ucraina. Construcția acestei linii a fost inclusă în planul de investiții a sistemului energetic continental”, a declarat ministrul Energiei, Victor Parlicov.

Proiectul presupune realizarea unei linii electrice aeriene (LEA) cu tensiunea nominală de 400 kV, cu o lungime de 138 km, din care 90 km pe teritoriul României şi 48 km pe teritoriul Republicii Moldova, pe traseul Suceava (România) – Bălți (Republica Moldova), cât și extinderea stației Suceava cu construcția unei noi stații cu tensiunea 400 kV la Bălți. Costul investiției se ridică la circa 40 mln. EURO, iar compania românească „Transelectrica” SA a depus Proiectul pentru a obține finanțare în cadrul Fondului de Modernizare.

În paralel, cu scopul de a întări independența energetică a Republicii Moldova, este construită linia de înaltă tensiune Vulcănești – Chișinău, care va permite importul energiei electrice evitând Centrala electrică moldovenească de la Cuciurgan. În prezent, este în proces de definitivare proiectul de execuție a liniei electrice și a fost încheiată testarea rezistenței pentru toate tipurile de piloni. Lucrările de construcție urmează a fi încheiate în anul 2025.

În prezent, Republica Moldova construiește linia de înaltă tensiune de 400 KW Vulcănești – Chișinău menită să asigure independența energetică a Republicii Moldova.

În prezent, Chișinăul achiziționează majoritatea curentului electric de la Cuciurgan amplasată în regiunea stângă a Nistrului la un preț de 73 USD MW.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cablu #lumină #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.