Prietenul lui Putin caută independența în China

02 Mart. 2023, 13:40
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
02 Mart. 2023, 13:40 // Actual //  bani.md

În perioada 28 februarie – 2 martie, Aleksandr Lukașenko se va afla într-o vizită de stat în China. În ajunul vizitei președintele a ținut o consfătuire cu organele de securitate la care a vorbit despre creșterea amenințărilor – de la sancțiuni la diversiuni. Luni, Uniunea Europeană a prelungit sancțiunile împotriva Republicii Belarus. În ciuda prezicerilor unor observatori, acestea nu au fost relaxate. Iar reprezentanții opoziției au declarat că au organizat o lovitură cu drone asupra aerodromului militar de la Maciulișci. Experții remarcă faptul că în acest context vizita în China îi poate permite lui Lukașenko să se simtă mai încrezător și să capete o mai mare independență față de Moscova.

În perioada 28 februarie – 2 martie Aleksandr Lukașenko se află într-o vizită de stat în China. În programul vizitei figurează convorbiri cu președintele R.P.Chineze, Xi Jinping, în componență restrânsă și lărgită.

Se așteaptă să fie semnat un important pachet de documente care ating un spectru larg de probleme ale colaborării celor două țări. Este planificat, de asemenea, ca la Beijing Lukașenko să aibă o serie de întâlniri cu oficiali chinezi de rang înalt și cu conducerea unor importante corporații chinezești.

Înaintea vizitei, președintele a condus o consfătuire consacrată problemelor finanțării achizițiilor de produse cu destinație militară pentru nevoile departamentelor coercitive. Președintele a subliniat: „Dinamica nivelului amenințărilor la adresa Republicii Belarus ne obligă să ținem mâna pe pulsul producției militar-industriale. Vreau să remarc faptul că, în ciuda presiunii fără precedent a sancțiunilor, producem suficient armament și tehnică militară pentru nevoile armatei beloruse. Acest lucru are legătură cu faptul că tot ce avem nevoie (am în vedere arme, ‘fier’), primim pur și simplu din Rusia. Iar în ceea ce privește micro-electronica, optica și altele, bravo celor care au păstrat producția pe care am moștenit-o de la Uniunea Sovietică și, astfel, împreună cu Rusia, putem produce orice tipuri de arme”.

Presiunea sancțiunilor venite din partea UE

Presiunea sancțiunilor amintită de șeful statului se menține, în ciuda faptului că experții au presupus că ar putea fi vorba de o relaxare a sancțiunilor. Uniunea Europeană a prelungit pentru încă un an, până la 28 februarie 2024, sancțiunile împotriva lui Aleksandr Lukașenko, anturajului acestuia și a câtorva organizații belaruse. Respectiva hotărâre a Consiliului european din 27 februarie a fost publicată în Jurnalul Oficial al UE. Pe lista de sancțiuni a rămas și directorul general al „Belaruskalia”, Ivan Golovatîi. Anterior se presupunea că relaxarea sancțiunilor poate începe tocmai cu ramura potasiului sub pretextul importanței internaționale a acesteia, în contextul producției de cereale.

Dar nu numai sancțiunile îl îngrijorau pe Lukașenko înaintea plecării în China. La întâlnirea cu conducerea blocului coercitiv el a subliniat: „Noi toți trebuie să vedem la frontierele țării noastre orice agresivitate cât de mică față de statul nostru, pentru a lua măsurile respective de reacție. Ei folosesc orice ocazii pentru a deteriora situația în Republica Belarus. Și o vor face. Vă rog și vă cer să îndepliniți aceste dispoziții”.

Între timp la frontieră situația este cu adevărat agitată. Comitetul pentru frontiera de stat a Republicii Belarus a făcut luni o declarație specială, care dezminte informațiile provenite dintr-o serie de resurse de internet ucrainene, referitoare la faptul că pe 25 februarie la frontieră a avut loc un schimb de focuri. „Nu au existat niciun fel de incidente cu folosirea armelor, polițiștii de frontieră nu au deschis focul”, – au menționat surse din cadrul Comitetului pentru frontiera de stat.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

08 Sept. 2026, 16:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Sept. 2026, 16:26 // Actual //  Ursu Victor

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.