Spaniolii vor folosi mai puțin aer condiționat, iar noaptea se va stinge lumina în vitrine. Cum economisesc energie

Aerul condiţionat nu trebuie să fie setat la o temperatură mai mică de 27 de grade în multe spaţii publice şi noaptea lumina în vitrine va trebui stinsă. Acestea sunt două dintre măsurile care intră în vigoare în Spania, pentru a îndeplini obiectivele de economisire a energiei stabilite în Uniunea Europeană, relatează agenţia EFE.

Această măsură va fi obligatorie în clădirile publice, magazine, teatre, cinematografe, locuri de agrement, staţii de tren, aeroporturi, dar nu şi în colegii şi universităţi, centre de zi, centre sanitare sau săli de sport şi nici în camerele de hotel, fiind spaţii private.

Astfel, va fi diminuată dependența de gaze, utilizate pentru producerea energiei electrice. Persoanele care nu vor respecta noile reguli ar putea fi amendate.

Oprirea la ora 22:00 a iluminatului vitrinelor şi edificiilor publice neocupate, cu excepţia iluminatului monumentelor, este pusă la îndoială de cei care avertizează că se va reduce siguranţa pe străzi, vor fi aduse prejudicii comerţului şi Spania va fi unica ţară care va aplica o astfel de măsură.

Regiunea Madrid a anunţat că va reclama la Tribunalul Constituţional aceste măsuri, care fac parte din angajamentul faţă de Bruxelles de a reduce cu 7% consumul de gaze, în faţa temerilor că Rusia va opri la iarnă furnizarea şi preţurile vor urca şi mai mult în contextul războiului din Ucraina.

#gaz #Spania #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.