Speakeri de talie internațională la prima conferință transfrontalieră WINET organizată în R. Moldova

Conferința transfrontalieră WINET a reunit comunitatea industriei vitivinicole din Republica Moldova, România și Bulgaria, dar și speakeri din țări precum Franța, Marea Britanie, Italia, Elveția și Germania. Participanții la eveniment au făcut schimb de cunoștințe și experiență, dar și au discutat despre strategii de dezvoltare și colaborare între industriile din cele trei țări participante.

Conferința a avut drept invitați reprezentanți ai guvernului și instituțiilor de stat din cele trei țări, precum și ai corpului diplomatic, echipelor de implementare a proiectului, producătorilor și altor actori din industrie. În deschidere Elena Oleinic-Slivinschi, Directorul Adjunct al Agenției de Investiții “Invest Moldova”, lider de proiect și-a exprimat mândria pentru rezultatele obținute de partenerii proiectului și speranța că vinificatorii din cele trei țări vor profita la maxim de oportunitatea de colaborare oferită.

„Înseamnă mult pentru R. Moldova și pentru echipa Agenției pe care o reprezint onoarea de a fi implementatorul principal al acestui proiect, care are ca principal obiectiv sporirea cooperării și a comerțului în sectorul vitivinicol între cele trei țări partenere, Moldova, România și Bulgaria. Această platformă facilitează legăturile dintre producători, vânzători, ONG-uri și alte instituții, prin angajarea în activități comune în timpul proiectului. Afirm cu mândrie, că actorii din industria noastră vitivinicolă s-au dovedit a fi rezilienți, inovativi și creativi în determinarea lor de a dezvolta piața și produsele din domeniu. A face parte din acest proiect este o oportunitate extraordinară pentru vinificatorii din R. Moldova, acesta oferind nu doar o platformă foarte eficientă pentru a stabili parteneriate și a dezvolta relații comerciale, dar și posibilitatea de a afla ce tehnologii și inovații aplică partenerii din celelalte două țări participante în afacerile lor.” a declarat Elena Oleinic – Slivinischi, liderul de proiect.

Secretarul de Stat al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Regionale, Sergiu Gherciu, a ținut să sublinieze o dată în plus importanța sectorului vitivinicol pentru economie și să asigure actorii din această industrie de susținerea deplină din partea guvernului.

“Conferința vine cu o tematică determinată de conjunctura ce ține de digitalizarea și promvarea vinului în perioada covid, depășirea provocărilor crizei pandemice pentru sector, dar și cooperarea pe piața vinului în regiunea Mării Negre, cu accente sporite pe inovație. Sectorul vitivinicol ramâne o ramură importantă strategică a economiei naționale, iar importanța acestuia este vădită prin ponderea în sectorul produsului intern brut. Acest sector a devenit deja o carte de vizită a R. Moldova. Industria vinicolă se află într-un trend ascendent, cotinuând să cucerească piața mondială prin acțiuni de promovare, prin efortul sectorului de a fabrica produse de calitate cu suportul comunităților dar și datorită politicilor statale promovate de-a lungul timpului. Prin urmare, actualul minister poziționează sectorul vitinicol – ca un sector prioritar pe agenda de guvernare.” a declarat Sergiu Gherciu.

Speakerii intenaționali printre care Pau Roca, Directorul General al Organizației Internaționale a Viei și Vinurilor, Dr. Caroline Gilby, Master of Wine, Joe Fattorini, scriitor și prezentator al The Wine Show, Alexandre Mondoux, Profesor de Economie și Management, Universitatea de Științe Aplicate din Elveția de Vest și mulți alții, au abordat subiecte de importanță majoră pentru sector și au discutat despre potențialele evoluții în industrie la nivel mondial.

WINET – proiect transfrontalier, finanțat de Uniunea Europeană, a fost lansat în 2019, având drept scop sporirea colaborării și comerțului între țările bazinului Mării Negre, Moldova, România și Bulgaria și cuprinde astăzi peste 175 de membri. Agenția de Investiții “Invest

Moldova” este principalul implementator al proiectului WINET.

#speakeri #WINET #conferinta transfrontaliera

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Kazahstanul intenționează să revină în acest an pe piața obligațiunilor denominate în yuani („panda bonds”) și vrea să atragă aproximativ 500 de milioane de dolari printr-o nouă emisiune programată pentru luna viitoare. Autoritățile de la Astana mizează pe costurile reduse de finanțare oferite în prezent de piața de capital din China.

Potrivit unor surse apropiate negocierilor, citate de Bloomberg, Ministerul Finanțelor din Kazahstan a început deja discuțiile cu băncile chineze pentru lansarea noii emisiuni, valoarea finală și condițiile tranzacției urmând să fie stabilite în funcție de evoluția pieței.

Ministerul Finanțelor de la Astana afirmă că emisiunea de obligațiuni în yuani face parte din strategia de diversificare a surselor de finanțare a deficitului bugetar.

„Piața de capital din China oferă condiții atractive pentru împrumuturi la dobânzi reduse. Yuanul demonstrează stabilitate în condițiile incertitudinii globale, ceea ce diminuează riscurile valutare pentru debitori”, se arată într-un comunicat al instituției.

Noua emisiune vine după succesul înregistrat în luna mai, când Kazahstanul a atras 3,4 miliarde de yuani (circa 500 de milioane de dolari) prin prima sa emisiune de obligațiuni „panda” cu maturitatea de trei ani. Cererea investitorilor a depășit de peste două ori oferta și permite statului să obțină unul dintre cele mai mici cupoane plătite de un emitent suveran cu rating BBB pe piața internă chineză.

Prin această strategie, autoritățile kazahe urmăresc să își reducă dependența de piețele financiare tradiționale și să consolideze relațiile economice cu Beijingul.

China a devenit între timp cel mai mare partener comercial al Kazahstanului și a depășit Rusia. Comerțul bilateral a atins niveluri record, susținut de exporturile de resurse energetice, metale și produse agricole, dar și de proiectele de infrastructură dezvoltate în cadrul inițiativei chineze „Belt and Road”. Totodată, Kazahstanul joacă un rol-cheie în transportul mărfurilor chineze către Europa prin Coridorul de Mijloc.

Pe lângă stat, și companiile kazahe s-au orientat către finanțarea în yuani. În ultimul an, instituții precum Banca de Dezvoltare a Kazahstanului și compania petrolieră KazMunayGas au emis obligațiuni pe piața offshore din Hong Kong, la dobânzi de 3,35%, respectiv 3,15%.

Kazahstanul beneficiază în prezent de rating investițional din partea celor trei mari agenții internaționale de evaluare financiară. Fitch Ratings îl plasează cu două trepte peste categoria speculativă, iar S&P Global Ratings confirmă calificativul BBB-/A-3, cu perspectivă pozitivă.