Helvetas Moldova a anunțat câștigătorii concursului de desen „Ce vreau să mă fac când voi fi MARE”

07 Iun. 2024, 13:54
 // Categoria: Slider // Autor:  bani.md
07 Iun. 2024, 13:54 // Slider //  bani.md

Peste 100 de copii cu vârste între 6 și 17 ani au participat la concursul național de desen cu tema „Ce vreau să mă fac când voi fi MARE”, organizat de Helvetas Moldova. Evenimentul, desfășurat între 27 mai și 1 iunie, a fost o ocazie de exprimare a aspirațiile profesionale prin artă.

Participanții au prezentat o gamă largă de cariere tradiționale și inovatoare, de la pictori și stomatologi la programatori și cosmonauți, evidențiind un interes crescut pentru domeniile STEM și ecologie.

Juriul concursului a fost impresionat de calitatea și originalitatea lucrărilor, selectând trei desene câștigătoare pe baza numărului de aprecieri primite.

  • Vârsta 6-9 ani: Andreea Boghean, 6 ani, originară din Ungheni – 125 de Like-uri
    Frecventează clubul de gimnastică și dorește să devină o gimnastă adevărată când va crește mare.

  •  Vârsta 10-13 ani: Andreea Chihai, 11 ani, satul Cania, r. Cantemir – 114 Like-uri
    Visează să devină profesoară.

  • Vârsta 14-17 ani: Dumitru Șadrin, 16 ani, satul Corlăteni, r. Râșcani – 30 de Like-uri

Când va crește mare, visează să devină căpitan pe corabie

În plus, o selecție de 50 de desene a fost expusă pe pagina Helvetas Moldova, fiind ilustrată diversitatea și creativitatea copiilor și adolescenților creativi. Pentru a le vizualiza, accesați acest LINK.

Această inițiativă subliniază potențialul imens al viitoarei forțe de muncă din Moldova și rolul esențial al educației în modelarea aspirațiilor profesionale ale copiilor. Organizatorii concursului speră că acesta va inspira nu doar participanții, ci și comunitatea mai largă, să privească spre viitor cu optimism și curaj.

Concursul „Ce vreau să mă fac când voi fi MARE” a fost organizat în cadrul proiectului „Creșterea rezilienței prin angajare și coeziune socială”, implementat în consorțiu de Helvetas Moldova și HEKS – EPER Moldova, cu sprijinul Guvernului Elveției (Swiss Cooperation in Moldova). Partener strategic de implementare: Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă.

17 Sept. 2026, 18:20
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
17 Sept. 2026, 18:20 // Actual //  Grîu Tatiana

Războiul purtat de Statele Unite împotriva Iranului a ajuns la șase luni și a generat deja costuri de aproximativ 38 de miliarde de dolari, potrivit unei evaluări a Congressional Budget Office (CBO), instituția nepartizană care oferă analize bugetare pentru Congresul american. Dacă ostilitățile continuă, cheltuielile ar putea crește cu aproximativ 3 miliarde de dolari în fiecare lună.

Estimarea include costurile înregistrate până la 1 august și vine în contextul în care administrația președintelui Donald Trump caută soluții pentru încheierea conflictului și redeschiderea completă a Strâmtorii Hormuz, una dintre principalele rute maritime pentru transportul mondial de energie.

CBO avertizează că efectele războiului s-ar putea resimți și în economia americană. Conflictul ar putea majora inflația din SUA cu aproximativ 0,5 puncte procentuale în primele trei luni ale anului 2027, în principal din cauza perturbărilor de pe piețele energetice.

Costurile estimate de CBO sunt apropiate de cifra de 37,5 miliarde de dolari prezentată în iulie de secretarul american al Apărării, Pete Hegseth. O parte importantă a cheltuielilor este legată de consumul accelerat de muniții. Potrivit CBO, refacerea anumitor stocuri americane ar putea dura aproximativ cinci ani, iar deficitul unor categorii de muniții, inclusiv al interceptoarelor pentru sistemele de apărare antirachetă, ar putea limita opțiunile Pentagonului în cazul unui nou conflict major.

În timpul audierilor din Senat, Hegseth a cerut aproape 90 de miliarde de dolari pentru refacerea rezervelor de muniții și a avertizat asupra unor posibile deficite critice. Administrația Trump respinge însă evaluările privind o eventuală lipsă de muniții. Casa Albă susține că armata americană dispune de suficiente resurse pentru atingerea obiectivelor stabilite de președinte, iar Pentagonul a negat, la rândul său, existența unei penurii care să-i afecteze capacitatea de operațiuni.

Cifra de 38 de miliarde de dolari nu reprezintă însă costul total al conflictului. CBO nu a inclus în calcul anumite cheltuieli, printre care cele generate de atacurile recente asupra navelor comerciale din Strâmtoarea Hormuz și de loviturile asupra unor instalații militare americane din regiune. De asemenea, nu sunt incluse costurile dobânzilor pentru împrumuturile contractate pentru finanțarea războiului, care ar putea adăuga alte zeci de miliarde de dolari.

Conflictul pune presiune și mai mare pe finanțele Statelor Unite, în condițiile în care datoria publică totală a SUA a depășit 40 trilioane de dolari în august.