Helvetas Moldova a anunțat câștigătorii concursului de desen „Ce vreau să mă fac când voi fi MARE”

Peste 100 de copii cu vârste între 6 și 17 ani au participat la concursul național de desen cu tema „Ce vreau să mă fac când voi fi MARE”, organizat de Helvetas Moldova. Evenimentul, desfășurat între 27 mai și 1 iunie, a fost o ocazie de exprimare a aspirațiile profesionale prin artă.

Participanții au prezentat o gamă largă de cariere tradiționale și inovatoare, de la pictori și stomatologi la programatori și cosmonauți, evidențiind un interes crescut pentru domeniile STEM și ecologie.

Juriul concursului a fost impresionat de calitatea și originalitatea lucrărilor, selectând trei desene câștigătoare pe baza numărului de aprecieri primite.

Vârsta 6-9 ani: Andreea Boghean, 6 ani, originară din Ungheni – 125 de Like-uri
Frecventează clubul de gimnastică și dorește să devină o gimnastă adevărată când va crește mare.

Vârsta 10-13 ani: Andreea Chihai, 11 ani, satul Cania, r. Cantemir – 114 Like-uri
Visează să devină profesoară.

Vârsta 14-17 ani: Dumitru Șadrin, 16 ani, satul Corlăteni, r. Râșcani – 30 de Like-uri

Când va crește mare, visează să devină căpitan pe corabie

În plus, o selecție de 50 de desene a fost expusă pe pagina Helvetas Moldova, fiind ilustrată diversitatea și creativitatea copiilor și adolescenților creativi. Pentru a le vizualiza, accesați acest LINK.

Această inițiativă subliniază potențialul imens al viitoarei forțe de muncă din Moldova și rolul esențial al educației în modelarea aspirațiilor profesionale ale copiilor. Organizatorii concursului speră că acesta va inspira nu doar participanții, ci și comunitatea mai largă, să privească spre viitor cu optimism și curaj.

Concursul „Ce vreau să mă fac când voi fi MARE” a fost organizat în cadrul proiectului „Creșterea rezilienței prin angajare și coeziune socială”, implementat în consorțiu de Helvetas Moldova și HEKS – EPER Moldova, cu sprijinul Guvernului Elveției (Swiss Cooperation in Moldova). Partener strategic de implementare: Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă.

#Helvetas #castigatori #concurs #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Veniturile BASS în 2024 au constituit 42,8 miliarde lei (99,5%), iar cheltuielile – 42,7 miliarde lei (99,3%), rezultând un excedent de 123,5 milioane lei. Totuși, auditul a semnalat erori în completarea conturilor individuale ale contribuabililor, care au influențat direct diminuarea sau majorarea pensiilor în cel puțin 19 cazuri, cu sume variind de la câțiva lei până la 25.800 lei lunar per beneficiar. Impactul financiar total estimat: 1,4 milioane lei, potrivit auditului asupra executării Bugetului Asigurărilor Sociale de Stat (BASS) și a Fondurilor Asigurării Obligatorii de Asistență Medicală (FAOAM) pentru anul 2024

Totodată, lipsa transmiterii la timp a informațiilor despre decesul beneficiarilor a generat cheltuieli nejustificate de 6,83 milioane lei, din care doar 6,39 milioane lei au fost recuperate.

Inspectoratul Social de Stat a identificat, în același an, plăți necuvenite de 18,7 milioane lei sub formă de ajutoare și compensații sociale, în creștere cu 40% față de anul precedent. Doar 0,14% din sumă a fost recuperată până la sfârșitul anului.

Bugetul FAOAM a înregistrat venituri de 15,93 miliarde lei și cheltuieli de 15,85 miliarde lei, executate în mare parte prin contractarea serviciilor medicale.

Contribuțiile din partea angajaților au totalizat 8,39 miliarde lei (53%), însă numărul contribuabililor a fost în scădere (740 mii persoane). Pentru persoanele neangajate, Guvernul a alocat 6,85 miliarde lei, cu o primă de asigurare similară anului anterior – 4.460 lei. Cu toate acestea, peste 142.000 de persoane nu și-au achitat prima cu facilități, ceea ce a dus la venituri ratate de circa 159 milioane lei.

O problemă majoră identificată este contractarea serviciilor medicale de către 35 de instituții fără certificate de acreditare valabile și alte 41 cu certificate expirate, în condițiile în care procesul de reacreditare a fost întârziat între 51 și 413 zile, pe fondul reformei sistemului de evaluare în sănătate.

CCRM a remarcat că sistemul de asistență medicală primară a fost plătit pentru 3,3 milioane de persoane înregistrate, în timp ce Biroul Național de Statistică indică o populație totală de doar 2,4 milioane, iar Registrul de Stat conține 4 milioane de persoane. Aceste discrepanțe sugerează posibile erori de evidență și necesitatea actualizării listelor medicilor de familie.

Din cele 21.700 de persoane transmise pentru intervenții chirurgicale (protezare sau tratamente oftalmologice), doar 12.400 au beneficiat efectiv, restul cazurilor fiind refuzuri sau amânări fără un mecanism clar de excludere din liste. Această lipsă de proceduri duce la creșterea artificială a numărului de persoane aflate în așteptare.

Curtea de Conturi recomandă consolidarea controalelor interne, actualizarea registrelor și reformarea sistemelor de evidență, pentru a asigura utilizarea eficientă și transparentă a fondurilor publice în domeniul social și medical.