Sri Lanka, rămasă fără bani, îi cere ajutor lui Vladimir Putin să importe combustibil

Președintele din Sri Lanka, Gotabaya Rajapaksa, spune că i-a cerut ajutor președintelui rus Vladimir Putin să importe combustibil, în condițiile în care țara sa se confruntă cu cea mai gravă criză economică din ultimele șapte decenii, relatează Reuters.

Sri Lanka, rămasă fără bani, a avut dificultăți chiar și la importul de articolele esențiale, ceea ce a dus dus la o lipsă gravă de medicamente, alimente și combustibil.

„Am avut o conversație foarte productivă cu președintele Rusiei, Vladimir Putin”, a scris Rajapaksa pe Twitter adăugând că a cerut sprijin Rusiei pentru a importa combustibil.

Având stocurile de benzină și motorină aproape epuizate, Sri Lanka a închis școlile la nivel național și a cerut angajaților din domeniul public să lucreze de acasă.
Sri Lanka a cumpărat deja petrol din Rusia pentru a trece peste criză, iar guvernul a spus că este dispus să facă noi achiziții.

„Am convenit în unanimitate că întărirea relațiilor bilaterale în sectoare precum turismul, comerțul și cultura este esențială pentru consolidarea prieteniei pe care o împărtășesc cele două națiuni”, a spus Rajapaksa.

Premierul singalez Ranil Wickremesinghe a spus că țara este „în faliment” și că negocierile cu Fondul Monetar Internațional pentru a relansa economia „prăbușită” a țării sunt „dificile”.

„Participăm la negocieri ca o țară în faliment. Prin urmare, trebuie să ne confruntăm cu o situație mai dificilă și mai complicată decât negocierile anterioare. Din cauza stării de faliment în care se află țara noastră, trebuie să prezentăm separat FMI un plan privind sustenabilitatea datoriilor. Doar când vor fi mulțumiți de acel plan putem ajunge la un acord. Acesta nu este un proces simplu”, a declarat Wickremesinghe în parlament.

Ministrul Turismului a spus că Sri Lanka va organiza, de asemenea, spectacole în cinci orașe indiene pentru a atrage mai mulți turiști din țara vecină, în încercarea de a aduce mai multă valută în țară.

Cunoscută pentru dealurile sale, plajele curate și orașele relaxate de pe malul mării, Sri Lanka a primit 61.951 de turiști indieni – cei mai mulți dintr-o țară străină – în primele cinci luni ale acestui an.

„Sri Lanka trebuie să aibă venituri din turism dacă vrea să iasă din această criză. Acest lucru este esențial”, a spus ministrul Harin Fernando.

El a adăugat că speră că țara va încheia anul cu aproximativ un milion de turiști, comparativ cu mai puțin de 200.000 anul trecut, chiar dacă unele țări, inclusiv Marea Britanie, au emis avertizări prin care le cer cetățenilor să facă doar călătorii esențiale în Sri Lanka.

#sri lanka #petrol #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Vineri dimineața, în orașele Dubăsari și Grigoriopol a fost oprită furnizarea apei calde, iar în jurul orei 13:00, aceeași măsură a fost aplicată și în Tiraspol, Bender, Râbnița și Sucleia. Totodată, la stațiile PECO din regiunea transnistreană a fost sistată comercializarea gazului lichefiat, care va fi livrat exclusiv serviciilor de urgență și militare, transmite corespondentul IPN din stânga Nistrului.

Ca măsură de compensare, Centrala hidroelectrică de la Dubăsari a crescut producția de energie de la 24 la 36 de megawați. Acest lucru a fost posibil datorită unei deversări suplimentare de apă de la Centrala hidroelectrică de la Novodnistrovsk. La stație funcționează trei generatoare hidroelectrice, iar în următoarele zile nivelul Nistrului sub baraj va crește cu un metru.

Pe 2 octombrie, Tiraspolul a instituit un regim drastic de economisire a gazului, care va dura aproximativ până pe 12-13 octombrie. Potrivit lui Serghei Obolonik, așa-zisul ministru al economiei din regiune, consumatorii casnici, școlile și spitalele nu vor simți schimbări.

„După încheierea acestei perioade, toți consumatorii din Transnistria și necesitățile regiunii vor fi asigurate cu gaz în regim normal. Mă refer atât la consumatorii industriali, cât și la livrările comerciale, precum și la funcționarea sectorului termoenergetic în condițiile stabilite pentru începerea sezonului de încălzire”, susține Obolonik.

Declarațiile actuale diferă considerabil de retorica sa din mijlocul lunii septembrie. Atunci, Obolonik dădea asigurări că „există un grad ridicat de încredere” în stabilitatea livrărilor de gaze, ceea ce excludea repetarea crizei din ianuarie 2025. Mai mult, el susținea că mecanismul de livrare este „bine pus la punct” și că industria va funcționa în regim normal.

„Privim, cu optimismul caracteristic locuitorilor din Transnistria, faptul că livrările de gaze vor continua în același regim ca și acum. Pentru aceasta, va fi necesar un efort considerabil, inclusiv în cooperare cu Federația Rusă, precum și cu furnizorii de gaze – atât cei ungari, cât și cei moldoveni”, declara Obolonik încă pe 12 septembrie.

Contrastul este evident și în modul de informare a populației. În luna iunie, autoritățile au impus restricțiile fără avertisment: în noaptea de 6 iunie a fost sistată vânzarea de metan, iar ulterior a fost oprită și furnizarea apei calde. Oamenii s-au format în cozi, iar autoritățile nu au oferit explicații oficiale până când panica nu a cuprins întreaga regiune. De această dată, însă, autoritățile au anunțat din timp, pentru a „evita zvonurile și tentativele de a speria populația”, după cum a explicat Obolonik.

Situația este agravată și de condițiile meteo: centrul hidrometeorologic regional a emis o avertizare de furtună, cu rafale de vânt de până la 15 metri pe secundă. În ultima săptămână, în regiunea transnistreană s-a înregistrat o răcire accentuată: dacă la sfârșitul lunii septembrie temperaturile diurne atingeau +19 grade, în zilele de 1-2 octombrie acestea au coborât până la +9..+10 grade. Noaptea, temperaturile se mențin între +5 și +9 grade, iar pe alocuri scad până la +2 grade.