Statele din UE au produs 6,1 milioane de tone de paste, în valoare de 7,8 miliarde de euro

Ţările Uniunii Europene au produs anul trecut 6,1 milioane de tone de paste în valoare de 7,8 miliarde de euro, cu peste un milion de tone (20%) mai mult faţă de nivelul de acum cinci ani (5,1 milioane de tone în 2017), arată datele publicate miercuri de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

Italia este de departe statul membru UE lider în producţia de paste. Cu 4,2 milioane de tone de paste produse anul trecut, în valoare de 5,1 miliarde de euro, Italia este responsabilă pentru 68% din producţia totală a UE în ceea ce priveşte cantitatea şi 66% în ceea ce priveşte valoarea.

În acelaşi timp, Italia este şi principalul exportator de paste din UE (2,1 milioane de tone exportate, reprezentând 77% din totalul exporturilor UE). Mai mult de jumătate din exporturile de paste sunt expediate în alte state membre UE.

În total, aproape 2,8 milioane de tone de paste au fost exportate de statele membre UE în 2022 şi mai mult de jumătate (56%) din această cantitate a fost expediată în alte state membre UE.

Principalele ţări importatoare din UE sunt Germania (414.758 tone de paste importate în 2022, reprezentând 27% din totalul importurilor statelor membre UE) şi Franţa (358.117 tone, 23%).

În afara blocului comunitar, principalele destinaţii ale exporturile UE de paste au fost anul trecut Marea Britanie (309.030 tone, echivalentul a 25% din totalul exporturilor de paste în afara UE) şi statele Unite (262.877 tone, 22%).

Datele Eurostat au fost publicate cu ocazia celebrării, în 25 octombrie, a Zilei internaţionale a pastelor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Parlamentul Republicii Moldova urmează să facă o serie de modificări legislative menite să fortifice transparența și eficiența proceselor decizionale din cadrul Băncii Naționale a Moldovei Propunerile includ ajustări semnificative în componența și procedurile de numire și revocare a membrilor Consiliului de supraveghere și ai Comitetului Executiv, potrivit unui proiect de lege propus spre consultări publice.

Printre principalele modificări se numără excluderea unui membru din Consiliul de supraveghere care ocupă simultan funcția de viceguvernator al Băncii Naționale și creșterea numărului membrilor independenți ai Consiliului de supraveghere de la 4 la 5 De asemenea se propune introducerea consultării Consiliului de supraveghere de către Președintele Parlamentului Guvernatorul BNM sau Comisia economie buget și finanțe în funcție de poziția vizată. Avizul emis de Consiliu va fi prezentat Parlamentului și audiat înainte de votul pentru numirea candidaților

Modificările propun și consolidarea procedurilor de revocare prin asigurarea dreptului la audiere pentru membrii organelor de conducere înainte de emiterea unei hotărâri de revocare. Totodată implicarea Președintelui Republicii Moldova în procesul de revocare va crea o procedură de dublu veto iar contestațiile privind hotărârile de revocare vor fi soluționate în termen de 3 luni

Pentru a asigura o mai bună calificare și eligibilitate a membrilor Consiliului de supraveghere se extind domeniile de calificare și se reduce durata mandatului membrilor independenți de la 7 la 5 ani astfel evitându-se suprapunerea mandatelor. Măsurile includ și notificarea anticipată a Parlamentului despre expirarea mandatelor membrilor și stabilirea unui termen clar pentru numirea noilor membri după încheierea mandatelor