Statele din UE au produs 6,1 milioane de tone de paste, în valoare de 7,8 miliarde de euro

Ţările Uniunii Europene au produs anul trecut 6,1 milioane de tone de paste în valoare de 7,8 miliarde de euro, cu peste un milion de tone (20%) mai mult faţă de nivelul de acum cinci ani (5,1 milioane de tone în 2017), arată datele publicate miercuri de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

Italia este de departe statul membru UE lider în producţia de paste. Cu 4,2 milioane de tone de paste produse anul trecut, în valoare de 5,1 miliarde de euro, Italia este responsabilă pentru 68% din producţia totală a UE în ceea ce priveşte cantitatea şi 66% în ceea ce priveşte valoarea.

În acelaşi timp, Italia este şi principalul exportator de paste din UE (2,1 milioane de tone exportate, reprezentând 77% din totalul exporturilor UE). Mai mult de jumătate din exporturile de paste sunt expediate în alte state membre UE.

În total, aproape 2,8 milioane de tone de paste au fost exportate de statele membre UE în 2022 şi mai mult de jumătate (56%) din această cantitate a fost expediată în alte state membre UE.

Principalele ţări importatoare din UE sunt Germania (414.758 tone de paste importate în 2022, reprezentând 27% din totalul importurilor statelor membre UE) şi Franţa (358.117 tone, 23%).

În afara blocului comunitar, principalele destinaţii ale exporturile UE de paste au fost anul trecut Marea Britanie (309.030 tone, echivalentul a 25% din totalul exporturilor de paste în afara UE) şi statele Unite (262.877 tone, 22%).

Datele Eurostat au fost publicate cu ocazia celebrării, în 25 octombrie, a Zilei internaţionale a pastelor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agenția internațională de evaluare financiară Fitch Ratings a reconfirmat pe 5 septembrie 2025 ratingul suveran pe termen lung al Republicii Moldova în valută străină la nivelul „B+”, cu perspectivă stabilă.

Potrivit agenției, calificativul reflectă angajamentul autorităților de a menține stabilitatea macroeconomică și financiară în pofida șocurilor externe, nivelul scăzut, dar în creștere al datoriei guvernamentale, profilul de rambursare gestionabil, sprijinul financiar extern și un PIB pe cap de locuitor mai ridicat decât al altor state cu rating similar. Totuși, aceste avantaje sunt contrabalansate de expunerea ridicată la riscurile geopolitice generate de războiul din Ucraina și de conflictul înghețat din Transnistria, de deficitul mare de cont curent și de povara ridicată a datoriei externe nete.

Fitch notează că Moldova a făcut față în 2025 unui nou șoc energetic, al treilea din 2021 încoace, după ce livrările de gaze rusești către Transnistria au fost întrerupte, afectând alimentarea cu electricitate. Accesul la finanțare externă, importurile alternative de energie și creșterea producției interne, inclusiv din surse regenerabile, au permis evitarea unor întreruperi majore, în pofida prețurilor mai mari.

Instituția remarcă faptul că politica monetară și fiscală prudentă, menținerea regimului de țintire a inflației și flexibilitatea cursului valutar au susținut capacitatea Moldovei de a rezista la șocuri. Inflația este prognozată să revină în intervalul-țintă al BNM (5% ±1,5%) până la finele lui 2025, urmând să se tempereze de la media de 7,8% în 2025 la 5,9% în 2026.

Pe plan fiscal, deficitul bugetar este estimat la 4,9% din PIB în 2025, ca urmare a cheltuielilor generate de lansarea Planului de Creștere și Reformă al UE, iar datoria publică ar urma să urce la 45,5% din PIB până în 2027.

În ceea ce privește perspectivele economice, Fitch prognozează o creștere de 1,4% în 2025, sprijinită de reducerea inflației, relansarea agriculturii și măsurile de sprijin energetic, cu accelerare la 3% în 2026 și 4% în 2027.

Agenția subliniază că menținerea stabilității ratingului depinde de gestionarea riscurilor geopolitice, reducerea vulnerabilităților externe și continuarea reformelor în contextul parcursului european al Moldovei.