Statistici dramatice! Una din trei locuințe din Moldova nu are apă curentă, iar jumătate nu au canalizare

02 Iul. 2026, 14:21
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
02 Iul. 2026, 14:21 // Actual //  Ursu Victor

Fondul locativ al Republicii Moldova s-a majorat ă în 2025, însă sute de mii de locuințe rămân fără utilități de bază, arată datele publicate de Biroul Național de Statistică (BNS).

La 1 ianuarie 2026, în Republica Moldova erau înregistrate 1,365 milioane de locuințe, cu 2,1% mai multe decât cu un an înainte. Suprafața totală a fondului locativ a ajuns la 93,4 milioane de metri pătrați, în creștere cu 1,7%.

În pofida extinderii fondului locativ, doar 68,2% dintre locuințe sunt racordate la apeduct, ceea ce înseamnă că aproximativ 434 de mii de locuințe încă nu beneficiază de apă curentă.

Situația este similară și în cazul canalizării. Doar 66,1% dintre locuințe dispun de acest serviciu, ceea ce înseamnă că aproape 463 de mii de locuințe nu sunt conectate la rețeaua de canalizare.

Datele BNS mai arată că 47,3% dintre locuințe sunt racordate la încălzirea centrală, în timp ce 91,3% beneficiază de alimentare cu gaze naturale sau lichefiate.

Statisticile relevă că 54,8% din fondul locativ este amplasat în mediul rural, unde sunt înregistrate 748 de mii de locuințe, în timp ce în mediul urban există 617,4 mii de locuințe.

Din punctul de vedere al structurii, cele mai numeroase sunt locuințele cu trei camere, care reprezintă 35,9% din total. Acestea sunt urmate de locuințele cu două camere (32,6%), cele cu patru și mai multe camere (20,6%) și garsonierele sau locuințele cu o cameră (10,9%).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

16 Aug. 2026, 11:43
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
16 Aug. 2026, 11:43 // Actual //  Ursu Victor

Atacurile tot mai frecvente asupra porturilor și infrastructurii din regiunea Mării Negre încep să redeseneze fluxurile mondiale de cereale. Marii cumpărători din Asia caută furnizori alternativi pentru grâu și uleiuri vegetale, în condițiile în care exporturile Ucrainei și Rusiei au scăzut puternic, iar costurile transportului au explodat, potrivit Bloomberg.

Situația este cu atât mai sensibilă cu cât Rusia și Ucraina asigură împreună peste un sfert din exporturile mondiale de grâu. În mod tradițional, cerealele din regiunea Mării Negre sunt printre cele mai ieftine în această perioadă a anului și au o pondere importantă pe piața internațională.

În prima jumătate a lunii august, exporturile de cereale ale Ucrainei s-au prăbușit cu 75% față de perioada similară a anului trecut. În cazul Rusiei, livrările din august ar urma să fie cu 56% sub media ultimilor cinci ani, potrivit estimărilor ProZerno.

Tensiunile au început deja să se reflecte în prețuri. Contractele futures pentru grâu tranzacționate la Chicago au crescut cu aproximativ 15% de la sfârșitul lunii iunie.

Problemele apar într-un moment critic al sezonului, când volume importante din noua recoltă ar trebui să ajungă pe piața mondială. Regiunea Mării Negre este unul dintre principalii furnizori mondiali de cereale și ulei de floarea-soarelui, produsele fiind exportate în special către Asia, Africa și Europa.

Indonezia, al doilea cel mai mare importator mondial de grâu, a cumpărat recent grâu australian cu livrare în septembrie și octombrie. Și alte state din Asia de Sud-Est au rezervat cereale australiene pentru aceeași perioadă.

În același timp, cumpărători din Bangladesh au solicitat oferte pentru grâu din România, iar pe piață au apărut inclusiv solicitări pentru produse din America de Nord.

România și Bulgaria ar putea beneficia de perturbarea rutelor tradiționale din Marea Neagră. Comercianții care trebuie să livreze grâu ucrainean sau rusesc către clienții asiatici întâmpină dificultăți în găsirea armatorilor dispuși să opereze în zona afectată de război. În unele cazuri, traderii au propus înlocuirea cerealelor contractate cu marfă provenită din România și Bulgaria.

Alte contracte, care nu permiteau o asemenea flexibilitate, ar fi fost reziliate invocându-se situații de forță majoră.

Problemele sunt amplificate de perturbarea activității porturilor. Trei terminale importante din portul rusesc Novorossiisk și-au suspendat temporar activitatea după un atac cu drone. Ucraina, la rândul său, a anunțat că în luna august niciun vas nu a intrat în porturile din zona Odesa Mare.

Costurile transportului au crescut puternic. Tariful de navlosire pentru transportarea mărfurilor din Ucraina către Indonezia a ajuns în august la aproximativ 90 de dolari pe tonă, față de 70 de dolari cu doar câteva săptămâni înainte.

Probleme sunt semnalate și în apropierea portului Novorossiisk, unde unele nave desemnate pentru încărcare ar fi rămas în așteptare în Marea Neagră, la distanță de terminalele de cereale.

Criza afectează și piața uleiurilor vegetale. India a început să caute surse alternative de ulei de palmier, soia și rapiță pentru a compensa întârzierile livrărilor de ulei de floarea-soarelui din regiunea Mării Negre. Unele companii indiene s-au orientat deja către furnizori din statele baltice și Argentina.

Impactul asupra pieței alimentare mondiale va depinde de durata perturbărilor. Ucraina pregătește noi rute feroviare pentru exportul cerealelor, iar Rusia analizează, la rândul său, alternative pentru transportarea produselor agricole.

Noile coridoare terestre sunt însă puțin probabil să poată înlocui integral capacitatea porturilor de la Marea Neagră. Autoritățile de la Kiev avertizează că, dacă porturile vor rămâne închise, aproximativ 30 de milioane de tone de exporturi agricole ucrainene ar putea să nu mai ajungă pe piața mondială.

Analiștii S&P Global Energy avertizează că prețurile grâului ar putea continua să crească, în condițiile în care piața ar putea subestima impactul perturbării infrastructurii de export din Rusia și Ucraina asupra disponibilității cerealelor la nivel mondial.