Statul a rămas „proprietar” pe mii de blocuri. Guvernul intră cu buldozerul cadastral

Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a elaborat un proiect de hotărâre de Guvern privind aprobarea Programului de stat pentru asigurarea înregistrării de stat a proprietății în toate blocurile locative care întrunesc condițiile unui condominiu, pentru perioada 2026–2028. Documentul a fost pregătit în comun cu Agenția Geodezie, Cartografie și Cadastru și I.P. Cadastrul Bunurilor Imobile.

Potrivit notei informative, programul are drept scop soluționarea uneia dintre cele mai vechi probleme ale fondului locativ din Republica Moldova: lipsa înregistrării clare a dreptului de proprietate asupra părților comune și a terenurilor aferente blocurilor locative privatizate încă din anii ’90. Deși apartamentele au fost privatizate, proprietatea asupra spațiilor comune și a terenurilor a rămas neclară, iar în multe cazuri statul sau autoritățile locale figurează încă drept proprietari ai clădirilor.

Conform datelor deținute de I.P. „Cadastrul Bunurilor Imobile”, în Registrul bunurilor imobile sunt în prezent circa 12.580 de blocuri locative în care statul sau unitățile administrativ-teritoriale sunt înscrise ca proprietari ai clădirii. Programul prevede analizarea documentației cadastrale din arhivă și înregistrarea acestor blocuri sub formă de condominiu sau, după caz, condominiu incomplet.

Autorii documentului subliniază că actualul sistem de administrare a fondului locativ este ineficient, iar proprietarii de apartamente nu își asumă responsabilitatea reală pentru întreținerea clădirilor și a spațiilor comune. În același timp, bugetele locale sunt nevoite să suporte cheltuieli pentru blocuri în care statul mai deține sub 2% din fondul locativ, intervențiile fiind descrise drept sporadice și ineficiente.

Implementarea programului ar urma să creeze un cadru clar de proprietate, să stimuleze administrarea eficientă a condominiilor și să faciliteze accesul la finanțare pentru reparații capitale, eficiență energetică și modernizare. Documentul menționează explicit că experiențe similare din state membre ale Uniunii Europene, precum Slovacia și Cehia, arată că înregistrarea clară a condominiilor crește implicarea proprietarilor în gestionarea clădirilor.

Impactul financiar estimat al programului se ridică la 15,85 milioane lei, sumă calculată pentru toate cele 12.580 de blocuri locative din țară. Din această sumă: 12,58 milioane lei sunt destinate examinării documentației cadastrale și întocmirii actelor de constatare, 3,27 milioane lei sunt alocate pentru înregistrarea dreptului de proprietate în Registrul bunurilor imobile.
Cheltuielile vor fi eșalonate pe trei ani: aproximativ 1 milion lei în 2026, 6,7 milioane lei în 2027 și 8,1 milioane lei în 2028, finanțarea urmând să fie asigurată din bugetul de stat.

Potrivit Ministerului Infrastructurii, aplicarea programului va avea și un impact fiscal pozitiv, întrucât va permite impozitarea corectă a bunurilor imobile, ceea ce ar putea aduce venituri suplimentare autorităților locale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

#blocuri #cadastru #lege

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mai mulți primari și locuitori din raionul Anenii Noi își exprimă din nou opoziția față de planul Ministerului Mediului de a amplasa un centru regional de management al deșeurilor în apropierea satelor Puhăceni și Șerpeni. Declarațiile au fost făcute joi, 13 august, în cadrul unei conferințe de presă.

Primarul satului Puhăceni, Veaceslav Plămădealî, a criticat modul în care, potrivit lui, autoritățile centrale au abordat proiectul și a cerut ca opiniile comunităților locale să fie luate în considerare. Acesta a reiterat că localnicii ar fi aflat despre proiect din presă și se întreabă de ce centrul nu ar putea fi amplasat într-o altă locație.

„Suntem nemulțumiți de abordarea aceasta tranșantă, îndrăzneață a Guvernului, Ministerului Mediului, ignorând viziunea cetățenilor asupra acestei probleme sensibile”, a declarat primarul.

Opoziția este exprimată și de agenții economici din zonă. Un antreprenor din satul Speia susține că amplasarea centrului ar putea afecta agricultura și competitivitatea producătorilor locali.

„Va fi permanent poluare, multe mașini, praf. O să ne ceară certificate ca marfa noastră să corespundă la unele cerințe. Nu vom fi competitivi pe piață. Acolo solul este foarte fertil”, a spus acesta.

Un alt agent economic din zonă consideră că impactul proiectului ar putea fi unul major pentru întregul raion.

„Tot ce se plănuiește o să aducă un impact nu doar economic, dar din toate privințele. Raionul Anenii Noi va fi distrus. Toți știu că Puhăceni e pe malul Nistrului și producția e curată. Va fi aerul otrăvitor, producția nu vom avea unde să o vindem”, a declarat acesta.

Locuitorii cer, la rândul lor, ca decizia să fie luată doar după consultarea comunităților și se plâng că proiectul ar putea afecta pădurile, iazurile și mediul înconjurător.

„Cerem o decizie europeană. Aceasta se face cu lumea, nu se joacă prin ministere”, a spus o locuitoare din Speia.

„Ne va afecta, sunt păduri, iazuri. Toți sunt îngrijorați de această temă… dacă se otrăvește apa? Noi toți ne folosim de ea”, a declarat un locuitor din Cobusca Veche.

Primarul localității Botnărești, Victor Gori, susține că efectele proiectului ar urma să fie resimțite de mai multe localități din raion.

„Vor fi afectate toate localitățile din împrejurimea acestui loc. Moral nu este corect ca acest poligon să fie amplasat în raionul Anenii Noi”, a spus edilul.

La rândul său, primarul din Țînțăreni, Vadim Bulgaru, a declarat că nu își dorește un nou poligon de deșeuri în raion, indiferent de rezultatele evaluărilor privind impactul asupra mediului.

„Nu aș mai vrea să apară încă un poligon de deșeuri pe teritoriul raionului Anenii Noi indiferent care ar fi impactul, chiar să fie și impact zero. Nu vreau la noi în raion un poligon de deșeuri.Ar trebui să consultăm și populația, vorbim de opțiuni, aici nu am văzut”, a declarat acesta.

De asemenea, primarul satului Bulboaca, Ion Berzoi, a invocat și riscurile pentru fondul forestier și resursele de apă din zonă.

„Acolo este zona sanitară a pădurii, nu se respectă zona de protecție. Sunt căpriori, fazani, iepuri. Este bazin, este înclinație la sol și izvoare sunt. Orice deșeuri nu miros a dulceață, nu există o gunoiște care să nu miroase. Locul nu este potrivit, se încalcă normele de mediu. Trebuie să găsim o locație împreună, să arate că nu va fi impact asupra mediului”, a declarat edilul.

Acesta a cerut identificarea unei locații în urma consultărilor cu autoritățile locale și populația și realizarea unor studii care să demonstreze că proiectul nu va avea un impact negativ asupra mediului.

Anterior, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a declarat că proiectul se află în etapa de consultări, iar îngrijorările localnicilor urmează să fie analizate înainte de continuarea procedurilor. Ministrul a dat asigurări că viitorul centru regional va avea o infrastructură modernă, construită conform standardelor europene, și că impactul asupra mediului va fi redus.

Potrivit proiectului, centrul regional de gestionare a deșeurilor ar urma să deservească peste 1,1 milioane de locuitori din municipiul Chișinău și raioanele Anenii Noi, Criuleni, Dubăsari, Hîncești, Ialoveni, Strășeni și Orhei.

Proiectul „Deșeuri solide în Republica Moldova” are un buget de peste 200 de milioane de euro, bani proveniți din împrumuturi și granturi externe, precum și din Fondul Național de Mediu.

#puhăceni #centru de deșeuri #șerpeni #anenii noi